Declaraţia reprezentantului UDMR, dl Hunor, cum că “poziţia acestuia [procentului de absenţi la referendum] trebuie luată în considerare” exprimă perfect contradicţia de care vorbeam în articolul anterior: trebuie să considerăm poziţia celor care n-au nici una. Decizia trebuie să fie luată în funcţie de interesul celor care s-au arătat dezinteresaţi de chestiune. Trebuie luat în calcul electoratul care a ales să nu fie luat în calcul.
Iar asta ne demonstrează alt efect pervers al pragului de validare : e o formă de confiscare a votului popular, într-un fel e o formă de fraudă electorală (care se face, însă, cu ştiinţa dacă nu chiar complicitatea electoratului dezinteresat; e o situaţie paradoxală). Când se referă la poziţia absenţilor, “de care trebuie să ţinem cont”, reprezentantul de partid spune în realitate că de poziţia prezenţilor, adică a celor care chiar şi-au exprimat una, NU trebuie să ţinem cont. Şi, implicit, că “interpretarea” poziţiei populare le va reveni lor, formaţiunilor politice. Fix ca şi până acum. Aici e diferenţa: absenteismul la alegeri reprezintă, în fapt, cedarea votului celorlalţi cetăţeni. Până la un punct, poate fi înţeles. În schimb, cât timp există pragul de validare pe prezenţă, absenteismul la referendumul de consultare reprezintă cedarea votului, nu celorlalţi cetăţeni, ci partidelor. După cum vedeţi, ele interpretează votul acesta cum le convine. Or, de vreme ce circa nouă din zece români declară că nu au încredere în partidele actuale, faptul că atât de mulţi au acceptat să le cedeze, practic, votul devine ceva de neînţeles.
Nu cred, totuşi, că pragul de validare trebuie să dispară pentru un referendum care ar avea putere de decizie (pentru cel fără putere de decizie, validarea e un nonsens). Însă el trebuie să depindă de prezenţă sau de aprobare. Ca şi până acum, rezultatul unui astfel de referendum este valid dacă peste jumătate din cetăţenii cu drept de vot se prezintă la urne. Însă el ar trebui validat şi dacă votează DA un număr de cetăţeni care reprezintă peste jumătate din cei care au ales parlamentul la ultimele alegeri generale. Dacă parlamentul reprezintă poporul, indiferent cât electorat îl alege, şi poate lua decizii cu jumătate plus unu din membri, atunci acelaşi electorat ar trebui să aibă puterea să ia decizii directe cu jumătate plus unu din voturi. Ar rezolva şi anomalia prezentată de Mih anterior : 25%+1 din cetăţenii cu drept de vot pot să impună o decizie chiar dacă li se opun tot 25%; în schimb 49% nu pot să facă acelaşi lucru …pentru că nu li se opune nimeni. E o problemă vizibilă dacă 26 – 25 e un scor victorios, în timp ce 49 – 0 e unul perdant.
Completare (Mih) : [Iata o demonstratie riguroasa a faptului ca pragul de 50% este abuziv : in aceasta ipoteza a vota NU la un referendum este o eroare !! Partizanul lui NU trebuie sa boicoteze referendumul ; in conditiile in care acest boicot este general, pentru ca referendumul sa treaca trebuie ca partizanii lui DA sa fie mai mult de jumatate din totalul alegatorilor ! Iar daca este asa, ei vor castiga indiferent de comportamentul partizanilor lui NU. Este deci de inteles ca lideri precum Ion Iliescu sau Calin Popescu Tariceanu au indemnat la boicot. Nu ei sunt in cauza pana la urma, ci regula jocului.]
Dar, cum spuneam, situaţia e paradoxală : dacă electoratul alege cu bună ştiinţă să-şi cedeze votul partidelor acolo unde ar trebui să decidă în locul lor atunci, în sensul strict al termenilor, nu este o fraudă electorală. Avem o lege în vigoare, care are un prag de validare. Asta este. Guvernul a refuzat să informeze populaţia, şi a boicotat într-un mod complet anormal referendumul, ba a separat şi secţiile, ca să creeze confuzie şi să coboare prezenţa. Dar să împiedice efectiv votarea, asta n-a făcut. Cine voia să se informeze despre referendum, putea s-o facă. Cine voia să voteze la referendum, putea s-o facă. Voturile au fost numărate corect, rezultatul nu e viciat: majoritatea electoratului a ales să nu se prezinte, în condiţiile în care ar fi trebuit să ştie că asta va duce la confiscarea voinţei lor politice.
Prin urmare, aceasta e voinţa suverană a poporului. Asta înseamnă că, atât timp cât nu se poate spune la modul rezonabil că opinia publică cu privire la această chestiune s-a schimbat substanţial, repetarea acestui referendum este absolut inacceptabilă. Mai precis, preşedintele Băsescu nu mai poate cere o consultare publică pe aceeaşi temă decât după cel puţin o rundă de alegeri parlamentare…
… Cu un amendament, sau mai precis o observaţie : afirmaţia mea e valabilă doar dacă rămâne în vigoare proiectul APD! Asta a fost, de fapt, consultarea electorală; aşa a pus problema şi guvernul, şi preşedintele, şi partidele, şi ziarele : că avem de ales pe o chestiune tehnică, între două sisteme “uninominale”; dacă varianta propusă de preşedinte e mai bună decât cea asumată de guvern; dacă “uninominalul lui Băsescu” e mai bun decât “uninominalul lui Tăriceanu”. Dacă cumva “uninominalul lui Tăriceanu” nu va intra în vigoare, atunci înseamnă că electoratul a fost păcălit, putem spune în mod rezonabil că îşi va schimba părerea, iar repetarea referendumului va fi, nu doar permisă, ci obligatorie.
Legea electorală e la Curtea Constituţională, fiind acuzate listele naţionale; judecătorii urmează să se pronunţe săptămâna viitoare. Dacă legea va fi declarată neconstituţională este greu de prevăzut ce se va întâmpla cu ea. Parlamentul ar putea să revină la varianta iniţială a APD (2 candidaţi per colegiu, nu există liste naţionale), să treacă la “sistem german” cu două voturi separate pe listă şi uninominal, să treacă, de ce nu?, la sistem uninominal cu două tururi de scrutin, să treacă la sistem cu liste de partid.
Oricum, dacă legea va fi găsită constituţională (cum cred eu), sau, în caz contrar, după ce parlamentul o va pune în acord cu decizia curţii; preşedintele va avea posibilitatea de a o retrimite la parlament. Vă reamintesc că parlamentul nu are dreptul să modifice decât aspectele din cererea prezidenţială; prin urmare contează mult motivul retrimiterii.
[poll id="29"]
[poll id="30"]
COMPLETARE (2008) : Preşedintele a trimis legea înapoi (prin intermendiul Curţii Constituţionale). În replică, parlamentul a adoptat o altă formă a legii, “votul uninominal cu finalitate proporţională” al dlui Stanciu. Preşedintele a promulgat legea imediat, şi se pare că nu se pune problema repetării referendumului.
November 29, 2007
Presedintele a declarat in aceasta seara ca va face tot ce ii sta in putinta pentru a obtine un sistem VU pe legea PSD. Asta inseamna ca va retimite legea actuala in parlament pentru a fi asasinata de omerta FSN.
Si inseamna ca nu vom avea vot uninominal prea curand if ever…
November 29, 2007
Doc, eu am o nelamurire tehnica (am auzit Luni la BBC Romania, la interviul zilei, niste ineptii). In conditiile in care legea este retrimisa in Parlament, fie datorita deciziei CCR, fie de la Presedentie, are aceasta lege cum sa pice prin vot, in conditiile in care guvernul si-a asumat raspunderea pentru ea?
La BBC un individ, din pacate nu retin cine pentru ca m-a scarbit foarte tare (mi-e tare teama ca era vorba chiar de Cristian Pirvulescu), afirma ca Basescu este vinovat moral pentru viitorul esec al proiectului APD, intrucat dupa retrimitere in Parlament acesta ar avea libertatea sa dea un vot negativ.
November 29, 2007
Geo,
in orice conditii, e aberant sa acuzi presedintele de un vot dat de majoritatea parlamentara. E o absurditate care vine logica lucrurilor, suntem responsabili fiecare pe actele noastre, nu pe ale altora. Explicatia ca “le-a dat prilejul” s-o faca e ceva mai coerenta, dar nu tine nici ea, pentru ca, asa cum am explicat, parlamentarii au oricum cai sa saboteze legea asta, daca vor, fara prilejuri prezidentiale.
Apoi, daca legea in acea privinta e neconstitutionala, atunci sa spui ca presedintele a gresit pentru ca a reclamat-o la CCR inseamna sa pledezi pentru intrarea in vigoare a unei legi neconstitutionale. E greu de sustinut o astfel de pozitie de principiu. Pe urma, legea ar fi fost vulnerabila la un atac ulterior la CCR – si in acest caz parlamentarii ar fi putut rasufla usurati, caci ar fi avut scuza ca nu mai au timp.
In ce priveste retrimiterea in parlament, aici interlocutorul de la BBC (sunt foarte curios cine era) bate campii: asa cum am explicat, parlamentul nu are dreptul sa modifice decat pe motivele din sesizarea prezidentiala. Daca presedintele acuza, sa zicem, netrasarea colegiilor parlamentul nu are dreptul sa introduca listele de partid; daca insa cere schimbarea sistemului de vot (la modul generic) atunci parlamentul poate sa tranteasca legea, la fel poate daca nu e sesizat pe o prevedere specifica ci pe lege in sine, tot asa la modul general. Eu sper ca presedintele sa nu faca greseala asta, dar ramane sa vedem.
November 29, 2007
deci, in concluzie si ca urmare a celor zise si nezise inca, propun ca, cu maxima urgenta, pina nu pleaca alesii la noul lor loc de munca ieuropean, sa fie recalculata ponderea fiecarui partid, dupa cum urmeaza:
*se ia cifra celor neprezentati la referendumul lui basescu, prezumati ca ar fi votat NU, se aduna cu cei care au votat NU, si cu cifra votantilor partidelor de la votul ptr. parlamentul european care s-au declarat impotriva sistemului propus de, asa zisul, presedinte. cifra astfel obtinuta se va raporta la procentele obtinute de partidele antiprezidentiale, excluzindu-le pe cele pro, obtinindu-se astfel numarul real de mandate…
* in cazul partidelor pro, se procedeaza invers, se aduna cifra celor care au zis DA la referendum cu cifra votantilor respectivelor partide de la alegerile ptr. parlamentul european, urmind ca aceste, asa zis, partide, sa-si imparta restul de mandate, daca mai ramin…
si, DA, la BBC a fost Parvulescu !
November 29, 2007
Doc,
Mda, temerile mele s-au adeverit. E vorba de Cristian Pirvulescu, din pacate: http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/11/071126_iv_pirvulescu.shtml
Dar intrebarea mea nu a fost daca parlamentarii pot asasina legea prin schimbari. Intrebarea este — poate, asa cum a afirmat Pirvulescu, Parlamentul, pur si simplu sa spuna Presedintelui “ah, pai legea nu ne mai place, votam impotriva” dupa ce o primeste de la Cotroceni sau CCR, in conditiile in care legea nu a fost supusa votului parlamentarilor (in varianta curenta), ci a fost asumata raspunderea guvernului?
Un alt lucru care imi este neclar e legat de cum functioneaza asumarea raspunderii. Am inteles ca pe proiectul lui Tariceanu au fost aplicate niste amendamente in Parlament. Alea nu trebuie votate? Asumarea raspunderii in fata parlamentului nu ar trebui sa ocoleasca tocmai votul asta? Daca Guvernul isi asuma raspunderea pe o lege intr-o forma data, dar ea poate fi amendata in orice fel de parlament, atunci care mai e rostul asumarii raspunderii…
Iar treaba cu “Basescu e un paracios” este extrem de stupida; am zis-o si o sa repet, chiar daca Alexandru Petria ma acuza ca ma dau cu pianu’ pe scari… este perfect echivalenta cu a acuze de lipsa de patriotism pe “tradatorii” de la Europa Libera.
Dr A,
Doar cine are puterea in Parlament are capacitatea de a asasina o lege. FSN din cate cunosc nu este o formatiune politica intregistrata in Romania, daramite sa fie parte a componentei parlamentului. In schimb, stiu ca functioneaza destul de bine o coalitie PSD/PNL… oare de ei te temi sa nu asasineze legea de care vorbesti?
November 29, 2007
Geo,
o lege pe care Guvernul si-a asumat raspunderea se considera adoptata daca nu se depune motiune de cenzura sau daca motiunea de cenzura depusa nu indeplineste numarul de voturi. Deci sintem in prezenta unei legi considerate adoptata de Parlament. Ea poate fi abrogata numai printr-o alta lege, cu exceptia, presupun, a situatiei in care presedintele ar cere re-examinarea in sensul abrogarii ei (e posibil? nu stiu).
Amendamentele au fost acceptate de Guvern inainte de asumarea raspunderii, sint parte din lege.
Da, orice lege poate fi modificata printr-o alta lege de modificare, dar aici cred ca nu ai inteles bine chestia cu amendamentele: amendamentele sint depuse, conform legii, inainte de asumarea raspunderii,
iar ele pot fi acceptate sau nu de guvern; odata acceptate ele sint trecute in lege.
November 29, 2007
Geo,
legat de posibilitatea asasinarii legii: asa cum zice si Ionut, ea se poate amenda liber – de altfel, repet, proiectul APD din cate stiu continua traseul parlamentar!! Odata adoptat, in orice forma, el va abroga legea asta… La intrebarea daca parlamentarii pot asasina legea primita de la CCR, da, o pot. In ce priveste, insa, legea retrimisa de la presedinte, aici cu siguranta ca nu pot, avem o decizie a CCR care spune ca parlamentul nu are dreptul sa examineze legea altfel decat sub aspectul cererii prezidentiale. Acum, ca parlamentarii nostri ar putea sa incalce sau sa ocoleasca constitutia, asta e clar; dar nu vad de ce l-am acuza pe presedinte de asta.
Ionut a explicat bine legat de amendamente, asumarea raspunderii pune in vigoare o lege (sau o suma de legi, e posibil). Insa, odata adoptata o lege, ea poate fi amendata sau abrogata ulterior de parlament, fara nici un fel de restrictii.
Am sa ascult sa vad exact ce a spus Cristian Parvulescu, imi pare extrem de rau ca a ajuns sa-si sustina in felul asta proiectul. Scopul il pot intelege, mijloacele sunt insa inacceptabile.
Ionut,
da, presedintele poate cere renuntarea cu totul la o lege.
November 30, 2007
Daca ati urmarit declaratia lui Basescu ati observat ca majoritatea parlamentara propusa de el pentru sustine proiectul PSD de vot uninominal este PD, PLD PSD. Si primul pas al lui Basescu este sa darame ce considera prost, adica proiectul APD. De construit inca nu a construit nimic mai departe de planuri pe planseta .
Si acuma sa ne reamintim ce s-a intamplat cu FSN:
FSN s-a rupt intai in PD si PDSR.
Din PSDR s-a rupt APR / Stolojan, care e structura (ne)vertebrala a PLD..
q e d
November 30, 2007
Dr.A,
cred ca opinia cu FSN-ul care asasineaza proiectul APD a fost inteleasa de la primul tau mesaj. Te rog sa n-o mai repeti.
November 30, 2007
Parvulescu cred ca are si el dreptul la opinie, fie ea si partizana sau nu. Oare numai Catalin Avramescu poate fi partizan? Sau daca se sustin puncte de vedere care ne convin e OK, daca nu, e nasol?
Ciudat cum oameni care nu sunt de parere cu noi sunt imediat infierati… cam simplist-maniheista gandirea asta.
November 30, 2007
Am votat variantele 3/3 cu strangere de inima.
Daca legea e constitutionala si daca Basescu o intoarce la parlament atunci:
1. Basescu nu e vinovat ca legea nu va mai iesi de la Parlament (intr-o forma acceptabila, in viitorul apropiat);
2. Basescu e foarte vinovat ca nu a prevazut ca legea nu va mai iesi de la parlament (si nici nu-i greu de prevazut) si a ales (din populism/orgoliu sau orice alt motiv) sa nu se multumeasca cu ceea ce s-ar putea numi o victorie partiala a electoratului. El va pierde in acest caz cu siguranta votul meu.
@DrA – observ ca ai uitam ca seful APR era Melescanu (PNL) si nu Stolojan (PLD), asa ca te rog rectifica si adauga si PNL la fostul FSN.
November 30, 2007
am citit cu interes si articolul in care incercati sa desfintati practic pe bucati analiza facuta de echipa de studenti de la UBB Cluj fara insa a pune ceva in loc… suntem din pacate o tara de chibiti si analisti si toata problema a fost prezentata ca un nou episod al luptei intre cei doi stimabili domni care ne reprezinta interesele si anume Basescu – Tariceanu. Legat de referendum, acesta s-a desfasurat conform regulilor jocului asa cum sunt acestea in momentul de fata si nu se poate asuma ca rezultatul ar fi acelasi in cazul in care regulile ar fi schimbate. Daca ne raportam iar la modelul francez care pare sa ii placa foarte mult aripii prezidentiale, intradevar pentru cele doua tipuri de referendumuri nationale nu exista acest barem de validare (doar pentru referendum local e nevoie de 50%+1). Consultarea populara a D-nului Presedinte nu intra insa in nici una dintre categoriile definite in sistemul francez: nu este o modificare a constitutiei si nu este nici un proiect de lege. Este foarte probabil ca daca intrebarea ar fi fost legata doar de adoptarea unui sistem de vot uninominal prezenta sa fi fost mai mare si rezultatul ar fi aratat dorinta alegatorilor, dar intrebarea a fost conceputa putin mai detaliat… astfel singura posibilitate a celor care doresc un sistem de vot uninominal dar ‘proportional’ nu ‘majoritar’ a fost sa se abtina la aceasta consultare. Daca este sa vorbesc in nume propriu am fost la vot de fiecare data si nu mi-am cedat votul la referendum prin neparticipare, pur si simplu a fost singura optiune prin care puteam sustine un vot uninominal dar care la nivel national sa mentina o proportionalitate. Convingerea mea este ca politica se face de partide si nu de persoane disparate, politica inseamna sustinerea unei anumite doctrine si persoanele care sustin una sau alta dintre aceste doctrine trebuie sa isi gaseasca reprezentarea in parlament (in masura in care sunt intr-un numar suficient de mare).
November 30, 2007
Dr. A
am urmarit cu atentie declaratia lui Basescu si am descoperit ca majoritatea parlamentara “propusa” de Basescu isi are o noima, anume: PSD are depus in parlament un proiect pentru votul uninominal majoritar, PD s-a supus opiniei sale asupra votului uninominal (cum altfel? dar asta i-a costat in opinia mea) iar PLD spune ca sustine votul uninominal majoritar. Insumind voturile celor 3 partide avem o majoritate parlamentara. Pe aceste considerente eu consider ca sintem in fata unei constatari si nu a unei propuneri.
Acum, ca rostul ei este sa darime ce considera prost, adica proiectul APD, nu vad nimic rau in asta; este libertatea oricarui politician de a-si sustine/impune punctul de vedere si nu vad nimic care poate fi blamat; asta nu inseamna ca o sa si reuseasca.
Acum, ne ceri sa ne reamintim ce s-a intimplat cu FSN; poate ar fi bine sa ne reamintim impreuna, macar pentru a stabili adevarul istoric:
- FSN “s-a rupt” in 1992, prin desprinderea gruparii lui Iliescu care nu accepta victoria lui Petre Roman; grupare care devine apoi FDSN, apoi PDSR, apoi PSD.
- din PDSR se desprinde in 1997 o grupare care formeaza ApR. Stolojan nu are nici o legatura cu ApR. Cel care are intr-adevar o legatura cu ApR este Melescanu, ca presedinte; in prezent Melescanu este vicepresedinte PNL.
Si acum intrebare: ce ai vrut sa demonstrezi si ce ai demonstrat?
November 30, 2007
Marius,
habar n-am despre ce vorbesti. Dl Parvulescu poate sa aiba o opinie, e dreptul lui. La fel, e dreptul meu sa nu fiu de acord cu opinia lui. N-am vazut nici un fel de infierare maniheista, asta e o inventie de-a ta. Oricum, nu despre asta e vorba. E ciudat modul in care tu intelegi termenul “opinie”. Sa spui ca sistemul uninominal majoritar cu doua tururi e prost, asta e o opinie, cu care pot sau nu sa fiu de acord. Sa spui ca parlamentul poate asasina legea retrimisa de presedinte e un fals faptic: conform constitutiei, parlamentul nu poate depasi limitele sesizarii. Sa spui ca presedintele e vinovat moral pentru deciziile parlamentului nu e o opinie, e o aberatie; pentru ca face din ideea de “vina” si de “responsabilitate” ceva de nedefinit. La fel de bine atunci eu pot sa spun ca dl Parvulescu e vinovat moral pentru ca presedintele va retrimite legea, deci e vinovat de esecul proiectului sau.
November 30, 2007
Marian
Din pacate se pare ca l-ai citit fara prea mare atentie, pentru ca asa cum am zis amandoi acolo, si am repetat si ulterior, cea mai mare parte a analizei e cat se poate de corecta si de valoroasa. Am criticat doar pasaje de final, din motive foarte bune. Cat despre pus ceva in loc, avem vreo 8 articole “Cum trebuie schimbat sistemul de vot”.
Poate in restul tarii. Aici pe blog, nu. Din nou, ai 8 articole de analiza strict pe subiectul sistemului de vot. Nici unul nu se refera la vreo lupta intre palate sau asa ceva.
Corect, asta am scris si eu. Dar daca regulile jocului sunt sau nu corecte, asta e alta discutie.
Pai, consultarea populara nu poate fi in categoriile definite de sistemul francez, pentru ca … nu suntem in sistem francez! In Romania nu se pot supune la referendum modificari punctuale ale constitutiei ci doar o lege speciala de revizuire adoptata de parlament. Tot in Romania, nu se poate supune la vot la referendum un proiect de lege, ci doar o intrebare punctuala.
Si este foarte probabil ca, daca s-ar fi intrebat doar de “uninominal”, tinand cont de definitiile fanteziste ale termenului, interpretarea de catre partide a raspunsului sa se refere la orice sistem, inclusiv unul pe liste! Intrebarea trebuia sa fie specifica tocmai pentru a nu fi “interpretata” ulterior. Sistemul uninominal nu poate fi proportional; un sistem mixt poate fi proportional.
Eu inteleg si accept si opinia si ratiunea votului tau (sau mai bine zis a absentei). Dar nu despre asta discutam aici. In primul rand, e unul din 14 milioane. Toti au absentat din acelasi motiv? Nu stim. Nu se poate sti. Iar asta nu e normal, ratiunea unui referendum este sa se stie, nu? Mai departe, argumentul tau, modul in care legi absenta la vot de pastrarea unui sistem proportional se bazeaza pe un fapt real, dar pe care tu nu-l aduci in discutie: faptul ca partidele si parlamentul au aceeasi dorinta, si acesta sunt ostile si ele votului promovat de presedinte! Cu alte cuvinte, tu spui ca nu ai cedat votul partidelor, fals, chiar asta ai facut, bazandu-te ca vor decide in acord cu tine. Caci daca am fi avut o majoritate parlamentara pentru votul uninominal, poti fi sigur ca optiunea celor 82% de voturi DA s-ar fi transformat rapid in proiect de lege. S-ar fi considerat ca si votul tau reprezinta, nu opunere, ci acceptare. Iar faptul ca ai fi explicat ce inseamna votul tau aici pe blog ma tem ca nu ar fi contat absolut deloc.
November 30, 2007
Cu ocazia discursului prezidential de ieri (pe care l-am urmarit pe net, ca deh, am slujba) am aflat un lucru nou (sunt azi un om mai desptept decat eram ieri
) Am aflat si eu ca exista tari, democratice chiar, unde votul este obligatoriu. Basescu a spus de Grecia si cu ceva dubii a mentionat Belgia.
Cum curiozitatea m-a cuprins, m-am documentat si eu un pic, tot pe net… Belgia din 1892 a facut votul obligatoriu. Australia este o ala tara indiscutabil democratica unde votul este obligatoriu (introdus in 1914). Grecia si Argentina au adoptat acelasi sistem.
De obicei “pedeapsa” pentru neprezentare la vot este o amenda. Presupun ca in toate statele unde se practica, amenda este modica.
Acum, mie mi se pare stupid sa obligi pe cineva sa votezi, pentru motivul expus si de Doc, cetateanul s-ar putea sa nu aiba nici o optiune definita. Se poate incuraja votul in necunostinta de cauza, oamenii vor vota la intamplare. Sau, mai putin probabil, cei ce nu vor sa voteze vor introduce biletul nestampilat in urna. Clar, nu poti forta pe cei ce nu au o optiune sa isi exprime una.
Beneficiul votului obligatoriu este insa mobilizarea acelora care au o optiune dar nu si-o exprima din lene, dezinteres, sau chiar au refuzat sa se informeze din aceleasi motive. Daca exista o motivatie pentru deplasarea pana la sectia de votare, evitarea amenzii, atunci e mai probabil ca un cetatean interesat sa caute sa se informeze inaintea votului.
Sistemul american este cu mult mai practic. In Statele Unite este obligatoriu votul pentru cetatenii care sunt inregistrati ca votanti dar nu este obligatorie inscrierea pe listele electorale. Un astfel de sistem consider ca intruneste majoritatea beneficiilor votului obligatoriu si elimina majoritatea dezavantajelor acestuia. Mai mult, numarul sectiilor de votare si numarul de buletine de vot poate fi dimensionat in functie de numarul de votanti inregistrati. Se elimina costuri si birocratie.
Oare nu ar fi o idee buna sa introducem si noi acelasi sistem? Exista ceva dezavantaje pe care nu le percep acum pe moment?
November 30, 2007
Geo,
e interesant ce spui, din cate stiu, insa, sanctiunile pentru absenta de la vot, chiar si acolo unde e obligatoriu, fie nu se aplica, fie sunt simbolice. Personal sunt impotriva votului obligatoriu, cum spuneam e dreptul oamenilor sa spuna ca o anume chestiune nu-i intereseaza. Dar mi se pare, in aceste conditii, incorect un sistem care pretinde ca ia o decizie in functie de interesul lor!
Mi se pare incorect sa sanctionam pe cei care nu au si nu-si exprima o opinie intr-o chestiune. Dar pragul de validare are efectul pervers de a-i sanctiona pe ceilalti, pe cei care au o optiune.
November 30, 2007
Doc,
Mi se par corecte observatiile tale si din cate am putut observa acestea sunt ciriticile cele mai comune aduse obligativitatii votului. De aceea am gasit mai interesant si mai practic sistemul american, care nu implica obligativitatea votului pentru orice cetatean, dar care face o distinctie clara intre cetatenii interesati in a vota si cetatenii neinteresati, astfel isi permite sa impuna reguli mai dure pentru cei aflati pe liste si sa excluda in intregime din calcul pe cei din afara listelor.
November 30, 2007
Geo, poate iti este util asta.
December 3, 2007
[...] Aşa cum am explicat, dincolo de oportunitatea acestui demers pentru votul uninominal, şi pentru preşedinte; repetarea unui referendum, în condiţiile în care nu există motive rezonabile să credem că electoratul şi-a schimbat între timp opinia în această privinţă, este absolut inacceptabilă din punct de vedere democratic. Dl Băsescu trebuie să accepte cel puţin un tur de alegeri legislative pe sistemul APD, înainte să se pună din nou problema unei consultări. [...]
December 3, 2007
Si Kelemen si Base au dreptate. Ar trebui sa se tina cont de optiunea celor 4 milioane, insa numai raportat la totalul celor inscrisi pe liste. Astfel, cred ca circa
20% dintre parlamentari ar trebui alesi in doua tururi.
In ceea ce priveste referendumul, ar trebui adoptata regula din Ungaria: daca numarul voturilor valabil exprimate intruneste peste 50 % iar majoritatea voteaza DA, sau in cazul unei participari de sub 50% daca 25% dintre cei inscrisi pe liste voteaza DA, atunci referendumul este valabil si isi produce efectele permise de lege.
December 6, 2007
Doc,
Avem o noua contestatie a Presedentiei referitoare la proiectul de lege pe care Guvernul si-a asumat raspunderea, referitor la VU mixt. Dupa parerea mea aceasta noua contestatie are sanse foarte mari sa fie intemeiata. Este vorba de un articol al legii care prevede declansarea de alegeri legislative anticipate in cazul reorganizarii administrativ teritoriale.
Alegerile legislative anticipate afecteaza durata mandatului camerelor parlamentare, ori acestea sunt stabilite prin Constitutie (art 63) si nu prin legea electorala sau lege organica.
Nu gasesc nicaieri proiectul de lege in forma adoptata, site-ul parlamentului este deficitar in aceasta privinta. Aici este pagina de urmarire a procesului legislativ pentru acest proiect de lege: http://www.parlament.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=8940 In schimb PDF-ul ce ar fi trebuit sa contina forma adoptata de senat este “404 not found”… http://www.parlament.ro/proiecte/2007/700/90/9/se799.pdf
In consecinta nu pot verifica daca o astfel de prevedere exista in proiectul de lege. Dar daca ea exista intr-adevar, cred ca nu este deloc hazardat sa consideram ca este neconstitutionala. Ma mir foarte tare ca nimeni nu a observat-o pana in prezent…
December 7, 2007
[...] [Tot despre legea APD, “Validarea legii referendumului şi a legii electorale a APD”] [...]