Mă tem că o ştire esenţială despre starea justiţiei a trecut neobservată, probabil pe motiv de moţiune împotriva ministrului, suspendare împotriva preşedintelui şi alte prostii asemănătoare. Ştirea din România Liberă sună aşa, trei deputaţi PSD au iniţiat un proiect pentru modificarea legii 78/2000. Mai precis cei trei parlamentari PSD vor să modifice articolul 10 aliniatele b şi c; astfel încât să nu mai fie incriminată nici acordarea creditelor cu încălcarea normelor de creditare şi nici folosirea creditelor pentru alte motive decât cele pentru care au fost obţinute.

Un pic de istorie nu strică. Între 1992 şi 1996, în mandatul actualului şef onorific al PSD şi sub guvernarea actualului şef PSD al Senatului, ţinta predilectă a jafului au fost băncile. De exemplu BRD, victima unui megajaf al colegului de partid de la acea dată al susnumiţilor, dl Gabriel Bivolaru. Acesta a primit până la urmă un minim de pedeapsă, şi se pune zilele astea problema eliberării lui condiţionate; mă tem că nu e condiţionată de returnarea sumei uriaşe de bani pe care a devalizat-o. Alte jafuri au fost la Bancorex şi Banca Agricolă, faptul că preşedintele Băsescu le-a reamintit procurorilor de ele e unul din motivele enunţate de PSD în cererea de suspendare. Modul de operare era simplu. Clienţilor politici li se acordau credite masive, cu încălcarea flagrantă a normelor bancare, apoi sumele erau făcute pierdute, banca ridica din umeri şi înregistra paguba. Pagubele se adunau până când banca nu mai era capabilă să opereze, moment în care înceta să mai existe ca instituţie iar paguba se transforma în gaură în bugetul de stat. Toate astea cu complicitatea autorităţilor pesediste.

Iar cele care le-au urmat, în 1996, s-au văzut nevoite să adopte instrumente legale ca să sancţioneze efectiv astfel de practici. Chiar şi aşa, măsurile erau tardive şi operând, desigur, doar pentru viitor – iar în viitor era o nouă putere PSD. Singura sentinţă definitivă împotriva lui R. Temeşan, fostul şef al Bancorex, a fost cea care l-a demis din funcţia de director al băncii; restul dosarelor au trenat şi au fost închise după 2000, ba chiar şi demiterea lui din fruntea Bancorex a fost anulată prin intermediul unui recurs promovat de Procurorul Şef Tănase Joiţa (vă amintiţi de el?) – justiţia fiind obligată la performanţa greu de imaginat de a-l repune pe Temeşan în funcţia de director al unei bănci inexistente. Asta după ce preşedintele Iliescu apreciase public că dosarele împotriva fostului şef Bancorex erau motivate politic.

Dosarele au dispărut, băncile aşijderea, în schimb legea anticorupţie din 2000 a rămas. Dar a rămas şi PSD să vegheze. Din această veghe s-a născut respectivul proiect destinat să taie din prevederile legii; repet, proiect datat iunie 2006. Revizuirea este scurtă şi la obiect: acordarea împrumuturilor bancare cu încălcarea normelor de creditare nu mai trebuie incriminată. Sigur, uitând o clipă de întreaga istorie a jefuirii de bănci (istorie care nu e prea istorie, nu sunt evenimente atât de îndepărtate încât să nu le mai resimţim efectele economice; din contră), putem considera argumentele iniţiatorilor. Băncile sunt private, normele sunt treaba lor, contractele sunt treaba lor; şi apoi respectivul articol ar putea conduce, în interpretare, la abuzuri de justiţie. Bun se poate întreba aici de ce nu se explicitează respectivul articol, în loc să se ceară scoaterea lui cu totul. Dar problema esenţială e alta. Argumentaţia iniţiatorilor nu acoperă celălalt aliniat pe care îl doresc scos, şi care are o cu totul altă natură.

Mai precis, pesediştii cu pricina doresc şi ca folosirea creditelor în alte scopuri decât cele care au fost contractate să nu mai fie incriminată. Or asta e cu totul altceva. E un aliniat destul de clar, şi nu priveşte banca şi angajaţii ei, ci pe cei care primesc creditele, adică (conform scopului legii 78/2000) oameni cu putere de decizie, demnitari şi politicieni. De exemplu foştii baroni pesedişti care sunt acuzaţi, exact pe baza acelui articol, că au contractat credite (în numele instituţiei pe care o conduceau, desigur!, păi ce credeaţi?) pe care apoi le-au folosit în alte scopuri; scopuri care – se poate presupune – le-au burduşit buzunarele. De fapt, în anumite cazuri e ceva mai mult decât o presupunere. Într-o altă ştire trecută cu vederea, Curtea de Apel Bacău a decis că fostul primar PSD al Bacăului, Dumitru Sechelariu, nu-şi poate justifica averea şi trebuie să returneze, conform legii, vreun miliard şi ceva. În acelaşi timp procurorii, căutând să justifice averea respectivă, îl cercetează tocmai pentru deturnare de fonduri. Citez alt exemplu dat de România Liberă, cel din Vrancea:

În fapt CJ Vrancea a primit in anul 2004 aproape doua milioane de dolari pentru pietruirea drumurilor comunale. Fondurile au fost virate de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului dintr-un credit extern de 50 milioane dolari. Ministerul era condus la acea vreme de deputatul de Vrancea Miron Mitrea, caruia Oprisan ii spunea „fratele Miron”. Procurorii DNA au stabilit ca Oprisan si ceilalti acuzati se fac vinovati de un prejudiciu de 5,5 milioane RON, bani care nu se mai regasesc in pietruirea drumurilor comunale. Prejudiciul total retinut numai in sarcina baronilor pesedisti, fara a mai pune la socoteala prejudiciul creat de alte persoane condamnate deja, se ridica la peste 20 milioane RON, adica peste 200 miliarde lei vechi. Din statisticile DNA am aflat ca numai intre anii 2003 si 2005 au fost descoperite 337 infractiuni de utilizare a creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate si alte 121 infractiuni la regimul de creditare, varful de sarcina fiind in anul 2004, cand s-au inregistrat 230 de asemenea infractiuni.

Însă, în clipa în care modificarea respectivă va intra în vigoare procurorii vor constata că trebuie să închidă dosarele pentru toţi cei cercetaţi pe acel articol, pentru că între timp fapta a dispărut din lege. Stadiul proiectului? A fost deja aprobat de Parlament! A fost trimis înapoi de preşedinte, dar văd şanse minime ca el să fie modificat de acelaşi parlament care l-a votat. Ţinând cont de aritmetica partidelor, probabil că reexaminarea va fi respinsă, şi modificarea pesedistă vă intra în vigoare mai devreme sau mai târziu (oricum nu contează, căci imediat ce intră are efect retroactiv şi irevocabil). În tot acest timp preşedintele este acuzat că încalcă Constituţia vorbind de legile făcute pentru infractori, iar ministrul Monica Macovei este supusă unei moţiuni, semnate de aceeaşi parlamentari care au votat proiectul cu pricina, moţiune în care i se reproşează şi că lupta anticorupţie are rezultate sub aşteptări.