Când am scris primul articol nu aveam încă şi motivarea deciziei Curţii Constituţionale de a declara neconstituţională legea privind răspunderea penală a miniştrilor >> bloggerilor; mai precis prevederea care îi trecea, din acest punct de vedere, pe foştii membri ai guvernului în rândul lumii. Motivaţia în sine nu prezintă surprize, doar că notez din nou că există şi judecători responsabili acolo, însă sunt în minoritate. E vorba, mai precis, de unul singur, dl Cochinescu. Procedând probabil într-un mod cu totul şi cu totul excentric şi de neînţeles (pentru ceilalţi) dl Cochinescu îşi exprimă opinia în acest caz citind, pur şi simplu, Constituţia.
Dl Cochinescu descoperă astfel, la fel ca oricine care ar citi articolul în cauză, că textul legii fundamentale oferă explicit o anumită protecţie procedurală membrilor Guvernului, şi, nici explicit şi nici implicit, celor care nu au această calitate, foşti membri ai guvernului, blogări, sau ce-or mai fi. Scrie dl Cochinescu:
“Art 109 alin. (2) din Constituţie se referă explicit şi neechivoc la membrii în funcţie ai Guvernului, iar nu şi la “foştii membri” ai Guvernului, căci numai cu privire la aceştia se poate lua măsura suspendării din funcţie, prevăzută în tezele a doua şi a treia ale textului.
(…)
De asemenea, nu poate fi admisă critica de neconstituţionalitate privind încălcarea principiului egalităţii în drepturi dat fiind că, aşa cum s-a pronunţat constant în jurisprudenţa sa, inclusiv prin Decizia nr. 93/1999 citată mai sus, art.16 din Legea fundamentală impune ca, în situaţii juridice identice sau similare, cetăţenilor să li se aplice acelaşi tratament juridic. Or, este evident că un membru al Guvernului în funcţie nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu un fost membru al Guvernului, pentru a beneficia în mod necesar de aceleaşi norme speciale de procedură penală menite să protejeze exercitarea mandatului guvernamental. De altfel, Constituţia României consacră măsuri de protecţie a exercitării mandatului şi în cazul altor înalţi demnitari, cum sunt Preşedintele României, deputaţii şi senatorii care se bucură de imunitate numai pe perioada exercitării mandatului, iar nu şi după ce mandatul a luat sfârşit.”
(Nicolae Cochinescu)
Ce se mai poate citi în motivare este că de aceeaşi părere ca dl Năstase este şi preşedintele Camerei Deputaţilor, penelistul Bogdan Olteanu. Sigur, asta n-ar fi o problemă dacă dl Olteanu ar crede sincer în neconstituţionalitatea articolelor respective. Doar că am motive să mă îndoiesc. Modificarea acuzată a fost făcută printr-o Ordonanţă de Urgenţă, în 2005, OUG devenit ulterior lege prin votul Parlamentului. Acum, procesul de scriere şi adoptare a unei ordonanţe (sau proiect de lege) nu este lăsat la voia întâmplării. Din contră, traseul lor este bine reglementat, ele trebuie prezentate tuturor membrilor guvernului, iar un rol particular în ce priveşte ordonanţele revine departamentului pentru relaţia cu parlamentul, care are atribuţia de a aviza orice OUG. Or, când a avut loc procesul de adoptare a acestei Ordonanţe, membru în guvern ca ministru pentru relaţia cu Parlamentul era, da, acelaşi domn Bogdan Olteanu. Citirea şi avizarea acestui text de lege era şi printre atribuţiile sale, dacă credea sincer că e neconstituţional, de ce nu a ridicat problema în Guvern, înainte să devină act oficial?
Cea mai bună explicaţie este că liderul liberal nu are doar o afinitate, ci şi seamănă cu predecesorul lui de la conducerea Camerei. Aşa cum dl Năstase s-a angajat în calitatea lui oficială, în numele României, să facă o modificare pe care apoi a contestat-o în instanţă, la fel dl Olteanu n-a avut probleme să accepte în Guvern un text a cărui constituţionalitate urma s-o nege ulterior. Cariera politică e lungă, şi ţinând cont de sistemul politic de la noi, e bine să ai prieteni în toate părţile şi partidele. Nu se ştie când un astfel de gest prietenos la adresa unui coleg îşi va produce roade. Sigur, există chestiunea luptei anti-corupţie, dar nu contează; există şi nişte electori care ar putea fi dezamăgiţi sau furioşi de genul acesta de duplicitate, dar nici ei nu contează.
COMPLETARE (3 august) : Cristian Ghinea, în Adevărul preluat de HotNews:
Decizia Curtii Constitutionale pleaca de la premisa ca atat ministrii aflati in functie, cat si cei care au terminat mandatul trebuie judecati la fel, pe baza principiului egalitatii in fata legii. Insa, daca aplicam consecvent principiul expus de Curtea Constitutionala, atunci ajungem la o aberatie de interpretare a legii fundamentale. Avem un articol 16 din Constitutie care spune ca toti suntem egali in fata legii si apoi avem un articol 109, care spune cum pot fi anchetati ministrii, pe o procedura diferita decat cetatenii obisnuiti. Adica, toti suntem egali, dar ministrii sunt mai egali, mai protejati in fata legii. Acum, Curtea Constitutionala a decis ca fostii ministri nu trebuie sa fie egali cu toti cetatenii, ci trebuie sa fie egali cu colegii lor ministri aflati in functie. Frumoasa interpretare, nu?
Evenimentul Zilei scrie referitor la consecinţele deciziei asupra procesului în care e judecat fostul premier:
Cum e Nastase pe cale sa scape
Potrivit Constitutiei, nicio ancheta nu poate fi declansata de procurori impotriva unui ministru decat dupa parcurgerea unei proceduri speciale, prevazuta in Legea raspunderii ministeriale. Mai intai, cazul este analizat de o comisie speciala creata pe langa Administratia Prezidentiala. Ulterior, presedintele Romaniei cere sau nu o ancheta impotriva ministrului respectiv. Pana acum doi ani, aceasta procedura speciala se aplica atat actualilor, cat si fostilor ministri, fara nicio distinctie. La inceputul lui 2005, guvernul si parlamentul au modificat legea in asa fel incat fostii ministri sa nu mai fie protejati de procedura speciala, ci sa fie tratati de justitie la fel ca toti ceilalti cetateni ai tarii. Procurorii DNA au inceput urmarirea penala impotriva lui Adrian Nastase in ianuarie 2006, cand legea nu-i mai obliga sa obtina vreun aviz special. Acum insa, la sesizarea lui Adrian Nastase, Curtea Constitutionala a decis ca procedura penala de drept comun i-ar lipsi pe fostii membri ai guvernului de „garantiile legale ale protectiei mandatului exercitat (…), protectie care subzista si dupa incetarea respectivului mandat”. Prin urmare, ca sa inceapa urmarirea penala impotriva fostului prim-ministru Adrian Nastase, DNA ar fi avut nevoie de avizul special al presedintiei, chiar daca acest aviz nu era prevazut de lege la vremea respectiva, deci nu putea fi nici cerut de procurori, nici dat de presedinte.
Curtea Constitutionala s-a spalat pe maini
Potrivit legii, orice decizie a Curtii Constitutionale „are putere numai pentru viitor”. In motivarea deciziei din cazul „Zambaccian” se arata ca, de-acum inainte, se va cere aviz special pentru urmarirea penala a oricarui fost ministru care va intra in atentia procurorilor. Documentul nu arata insa daca actele din dosarul de coruptie al lui Adrian Nastase trebuie sau nu sa fie anulate, avand in vedere ca au fost stranse de procurori in cadrul unei proceduri bazate pe o lege neconstitutionala. In opinia profesorului de drept constitutional Ioan Stanomir, CC ar fi avut posibilitatea sa transeze si aceasta chestiune, dar nu a facut-o. „Curtea Constitutionala se intreaba daca probele colectate de procurori in cazul fostului premier mai sunt admisibile sau nu. Ei invita, practic, Inalta Curte de Casatie si Justitie sa lamureasca aceasta problema”, a explicat Stanomir. In fond, cei trei magistrati ai instantei supreme care judeca dosarul „Zambaccian” trebuie sa stabileasca daca actele procurorilor sunt nule sau valabile.
Strategia lui Nastase
Codul de Procedura Penala precizeaza ca un act procesual este lovit de nulitate „numai atunci cand s-a adus o vatamare (inculpatului – n.r.) care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act”. Avocatii lui Adrian Nastase sustin ca, atunci cand procurorii DNA l-au pus sub invinuire pe fostul prim-ministru fara avizul special prevazut de Constitutie, l-au privat pe acesta de „garantia constitutionala”.
Iată sondaj pentru cei cu experienţă juridică; şi pentru restul lumii:
[poll id="8"]
COMPLETARE (12 octombrie) : Decizia s-a amânat pentru săptămână.
COMPLETARE (18 octombrie) : Într-o primă instanţă, ÎCCJ a decis că DNA trebuie să refacă cercetarea în dosarul Zambaccian. Procurorul şef Daniel Morar a anunţat că va face recurs la instanţa de nouă judecători.
August 1, 2007
Ai o doza de naivitate in tine… In lupta cu curvele politice, nimic nu este de mirare.
August 1, 2007
am votat optiunea 2… desi eu cred un pic altceva:
). E practic, varianta 2 de la tine – putin explicitata
A. Varianta optimista: Nastase da de un judecator “gen Cochinescu” – basically, e varianta ’1′ de la tine, minus ceva intarzieri cauzate de protestele avocatilor, contestari suplimentare la curtea constitutionala samd. De fapt, s-ar putea zice “ca si pana acum”.
B. Varianta cea mai realista: se tergiverseaza un pic procesul (si din ‘interesul’ procurorilor), ca doar sunt alegeri. Peste un an, cu putin noroc (dupa ce se termina campania electorala – sau poate chiar inaintea ei, daca Nastase “intra in joc” unde nu trebuie), e reluat in forta. (prin “in forta” inteleg reportaje/dezbateri samd, nu altceva
C. O alta varianta posibila e “procesul trece pe linie moarta”, eventual Nastase castiga in prima instanta… dar DNA face recurs, si (hopefully) cu o justitie ceva mai curata, si o curte constitutionala noua, A. N. va pierde in cele din urma (cel putin pe “argumentatia asta”, nu ma avant sa spun ca nu va gasi niste vicii de procedura ‘legitime’).
Cazul 3 e teoretic posibil, da’ e cam prea pesimist pt. gustul meu
. Ar fi 2 variante pentru a fi pus in practica:
A. Tergiversarea procesului pana la data prescrierii faptelor… totusi, nu mai suntem in 90. Refuz sa cred ca si peste 10 ani se va judeca tot acelasi proces al lui A.N.
B. mai plauzibil: A. N. castiga acum, cumva, si prinde un moment prielnic (revinirea “pe val” a PSD dupa alegeri?) a. i. DNA sa fie ‘convins’ sa nu faca recurs. Plauzibil, dar totusi cam pesimist… nu pot sa cred ca 70% dintre romani sunt atat de pesimisti
August 2, 2007
Curtea Constitutionala cam are obiceiul de a se spala pe maini – vezi raspunsul dat Parlamentului cand cu suspendarea lui Basescu. Cred ca suntem de acord ca membrii Curtii sunt si ei oameni, au un trecut si au niste familii. Chestia cu Justitia are relevanta scazuta chiar si pentru noi, poporul: bombanim un pic si trecem mai departe peste nedreptati. La nivelul lui alde Nastase, nu cred ca se mai pune problema de Justitie, ci de negociere politica. Voi ce-ati face daca ati fi parlamentari sau judecatori la CC?
August 2, 2007
Sunt un om cu mare respect pentru lege. Nici eu si nici cineva din familia mea, cat cunosc eu pe linie genealogica nu am avut vreodata de-a face cu justitia.
In acelasi timp, paradoxal sunt un om care are un dispret imens pentru sistemul judiciar din romania, incepand cu corupta politie stradala si terminand cu securistii din curtea constitutionala.
Pentru mine este clar ca nastase va scapa. si iliescu va scapa. si dan ioan popescu va scapa. toti vor scapa. pentru ca legea si procedurile ei de aplicare sunt stabilite de catre ei: de catre infractori. ce este mai trist este ca Ei sunt Noi. Noi luati ca un tot, adica poporul roman.
Asa ca nu va mai faceti iluzii. Plecati in alta parte si integrati-va intr-un alt popor. Oriunde.
August 2, 2007
Cacat, scuzati expresia. Statul roman nu apara dreptatea omului de rand, ea are grija in primul rand de cei care si-o pot cumpara.Legea fundamentala e carpita cu ordonante, iar pentru cine indrazeste sa ridice privirea si sa intrebe de ce nu exista dreptate, de ce nu suntem egali in fata legii, raspunsul e acelasi: “Si ce, care-i problema?”
Cazul lui Nastase a ajuns la TV pentru ca e un personaj cu mare tonaj, dar cati dintre noi nu cunoastem nedreptati, ilegalitati, insulte in viata de zi cu zi, de care nu ne putem apara?
Cum spune Mircea, sa plecam unde om sti, dar problema e ca suntem legati de plaiurile astea si chiar departe fiind, simtim si ne pasa de tara asta. Nu cred ca asta e o solutie.
August 2, 2007
Ar trebui atunci sa gasim o solutie, Alt_bogdan. Dar care poate fi ea? noi suntem multi si slabi. Dezbinati. Cu problemele noastre de zi cu zi. Ei sunt putini dar puternici. Au puterile statului. toate: legislativul, executivul, justitia. Si mai au si presa. E tot a lor. Si armata. Si biserica – apropos, vedeti cine voteaza pe noul patriarh – aceeasi lingatori de maini vii si moarte.
In decursul istoriei s-au mai vazut asemenea situatii de tiranie si absolutism. Stiti care a fost solutia? Revolutia. Cu arma in mana. E asta o solutie? Pe vremuri oamenii erau romantici si idealisti. Eu prefer sa ma rup de ce sunt legat si sa plec. E las dar e mai sanatos.
August 3, 2007
Statul roman nu poate fi dat in judecata pt magarii din astea? Eu am senzatia ca mi-a fost incalcat dreptul de egalitate in fata legii… Chiar nu exista limitari la ce legi pot debita astia?
August 3, 2007
Statul roman nu poate fi dat in judecata pentru asa ceva; e o magarie interna, ca sa zic asa.
August 3, 2007
Eu cred ca trebui mai intai lamurit un aspect foarte important.
O decizie prin care CC solutioneaza o exceptie de neconstitutionalitate, ridicata in fata unei instante judecatoresti, are sau nu putere NUMAI pentru viitor ? Adica este obligatorie si pentru procesul lui A. Nastase, inceput anterior pronuntarii deciziei in discutie, sau acest proces poate continua fara avizul prealabil pt ca decizia are putere doar pt urmaririle penale si procesele care vor incepe de acum incolo?
In fata unei instante de judecata se poate sustine pe cale de exceptie ca un text de lege (sau ordonanta) nu este constitutional numai daca sunt indeplinite 3 conditii :
-exceptia sa fie invocata de una din parti, instanta sau procuror ;
-sa nu se fi respins aceeasi invocare de neconstitutionalitate printr-o decizie anterioara a CC;
-neconstitutionalitatea ridicata sa aiba legatura solutionarea cauzei ;
Daca sunt indeplinite toate conditiile simultan, instanta suspenda procesul si sesizeaza CC. Daca cel putin una nu este indeplinita instanta respinge ca inadmisibila cererea de sesizare a CC.
Din ultima conditie s-ar intelege ca, odata ce solutionarea cauzei depinde de eventuala admitere a neconstitutionalitatii textului de lege invocat, decizia CC se rasfrange asupra procesului care, evident, a inceput anterior datei cand decizia ce urmeaza sa fie pronuntata de CC va fi publicata in MO.
In legea de organizare si functionare a CC ( 47/1992 ), pe langa conditiile amintite, se mai prevede, referitor la exceptia ridicata in fata instantelor, in art 31 alin (1):
“Decizia prin care se constata neconstituţionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie.”
Pe de alta parte, art. 11 alin (3) din aceeasi lege prevede la fel ca art. 147 alin (4) din constitutie:
“Deciziile, hotararile si avizele Curţii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Deciziile si hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si AU PUTERE NUMAI pentru viitor.”
Din comparatia celor doua alineate extrase, se poate vedea ca primul acopera prin omisiune prvederea constitutionala ca decizia are putere numai pt viitor.
Intr-adevar instanta de judecata, cand repune cauza pe rol dupa incetarea suspendarii pana la solutionarea exceptiei la CC, aplica legea, inclusiv art. 11, fara prevederea imperativa (obligatorie) ca are “putere numai pt viitor”, astfel ca o va aplica inclusiv procesului inceput anterior si NU va dispune continuarea procesului fara avizul presedintelui (sau al parlamentului)
Cred ca trebuie sesizata CC cu neconstitutionalitatea art. 11 din legea 47/1992, deoarece incalca preved. art 147 alin 4 din constitutie .
Asta o pot face :
-procurorul care participa in proces, dar ar dura mult pana se pronunta CC (cu o noua suspendare), plus ca instanta ar putea sa o respinga in acelasi spectacol de “castadorie” (nu cascadorie), dupa spiritul de casta anti …anti-coruptie (instante, CC, politica iliesciano-nastasiana cu pesedeaua cat cas(t)a)
-avocatul poporului …pesedist;
-presedintele (sau CSM), pt ca ar fi un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public si instanta judecatoreasca, (instanta refuza sa continue procesul, contrar constitutiei, si obliga procurorii sa intocmeasca alte acte de procedura); pe de alta parte instanta il obliga si pe presedinte sa dea un aviz contrar faptului ca decizia favorabila lui A. Nastase obligativitatii NU ARE NICIO PUTERE retroactiva, c-asa spune constitutia; sesizarea s-ar solutiona intr-un timp mult mai scurt.
Pentru cei cu viza de flotant, adica flotantii care au o grija in plus cu flota “prezidentiala”, o tema de meditatie ar fi daca decizia s-ar aplica retroactiv in cazul cand presedintele a fost acuzat fara acelasi aviz prealabil. Cu atat mai mult presedintele poate arata ca sesizeaza CC pt ca nu are retineri in formularea acestei sesizari. Nu mai spun ca va trebui sa-l suspende pe A Nastase dintr-o functie ministeriala inexistenta sau ca presedintele ar putea ajunge sa-si aprobe singur inceperea retroactiva a urmaririi penale pentru satisfactia flotantilor care sustin ca acest proces trebuia sa continue.
Decizile CC trebuie sa aiba putere numai pentru viitor, pentru procesele ce vor incepe de acum incolo, fara legatura cu cauza inceputa (exista precedent in calea recursului in interesul legii ). Plus ca in cazul Nastase nu este vorba de schimbarea procedurii de judecata, de afectarea dreptului la aparare sau incalcarea unui alt drept fundamental prevazut de constitutie, cum spune judecatorul CC, Cochinescu, in opinia separata si corect motivata.
CC trebuie pusa in fata transarii acestui aspect al efectului deciziilor sale numai pentru viitor, trebuie ajutata sa se confrunte cu …propriile contradictii. Sunt curios sa vad cum va arata viitoarea motivare de bacscalie.
August 3, 2007
Completare si nu contradictie interventia mea:
Basescu de ce nu poate fi judecat si el pentru fapte de drept comun in timpul mandatului? De ce se suspenda procesul? Asta nu este o prevedere abuziva?
August 3, 2007
Pacala,
intrebarea e formulata prost, pentru ca presupune ca cele doua cazuri sunt identice din punct de vedere juridic. Dupa Constitutie, nici Basescu si nici Nastase nu pot fi urmariti penal dupa prevederile de drept comun, cat timp detin mandatul de presedinte respectiv membru al Guvernului. Dupa Constitutie, si Nastase si Basescu pot fi urmariti penal dupa prevederile de drept comun, odata ce mandatul s-a incheiat. Diferenta este ca mandatul unuia s-a incheiat, al celuilalt nu.
August 3, 2007
O mica erata:
Primul alineat, extras din art. 31 al legii 47/1992, din care s-a omis obligatia constitutionala ” are putere numai pentru viitor” , este cel la care m-am referit ca ar trebui contestat la CC, pentru ca deciziile date cu admiterea exceptiilor de neconstitutionalitate (ridicate in fata instantelor judecatoresti) trebuie sa aiba efect numai pentru viitor. Din graba am scris art. nr 11 (asta e cel corect si complet, din aceeasi lege)
August 3, 2007
Doc,
1. Nastase cauta subterfugii sa scape – I agree.
2. Procurorii il acuza de coruptie iar acuzarea se bazeaza pe mita = termopane???? Fundamentarea dosarului dureaza 2 ani????
Rezultatul: in loc sa fie inchis, Nastase devine victima
August 3, 2007
Pacala,
ideea ca nu se poate mitui cineva cu chestii gen termopane, si ca procurorii ar trebui sa inchida ochii la asa ceva, mi se pare deplasata; cat timp legea nu face distinctie procurorii nu au voie sa faca ei. Ca paranteza, sustin punctul asta de vedere in fata oricui, si in fata ta si a presedintelui Basescu, care si-a exprimat la un moment dat o idee similara. Oricum, asta e o paranteza care nu are legatura cu discutia…
asta pentru simplul motiv ca vorbim de dosare diferite. Acesta nu e dosarul cu termopane si chinezarii; e un dosar in care Adrian Nastase e acuzat ca a traficat functii oficiale in stat in schimbul unor servicii de natura penala; iar dosarul n-a durat doi ani, ci, din cate stiu, cateva luni.
In fine, a considera pe cineva victima e o chestie subiectiva; eu personal nu-l consider astfel pe un demnitar care scapa (ar scapa) de judecarea unui dosar prin subterfugii procedurale, fara sa se ajunga la judecarea fondului.
August 3, 2007
Pacala,
din cite stiu eu (informatii publice) Adraian Nastase nu este acuzat de coruptie, ci de de luare de mita si obtinere de foloase necuvenite . Acum, de ce nu mita=termopane? Sau mita se cheama doar daca foloasele sint in bani cash?
Tot din informatii publice mai stiu ca “fundamentarea dosarului” “dureaza din februarie 2006, cind i se aduc la cunostinta invnuirile, pina in noiembrie 2006, cind este trimis in judecata. Cu toata bunoavointa, 10 luni e departe de a insemna 2 ani.
Iar ca rezultat, de ce trebuie sa fie inchis Nastase? Eu cred ca trebuie judecat, mai degraba.
August 3, 2007
DOC, Ionut, asa o fi, poate nu a durat fundamentarea dosarului de cei de la DNA 2 ani, a durat 10 luni. Circul este pe TV (judecarea lui Nastase la TV) din 2005. La un moment dat nu mai atrage atentia publicului ca stire in sine.
Sa zicem ca acuzatia este cea zisa de tine, Ionut, adica: “de luare de mita si obtinere de foloase necuvenite”. Iar mita = termopane.
Mai oameni buni, termopanele la o vila din aia fac maxim 15-20.000 EUR, suma pe care omul si-o putea permite. Iar el era premier, conducea PSD-ul si tara asta, lua el mita 20.000 EUR? Pai aia de mai jos, coruptii plevusca cat mai luau – 10 euro. Hai sa fim seriosi, se furau si se fura la nivel de ministru de la milioane in sus. Vedeti dezvaluirile din Catavencu despre ce bani s-au luat de mai multi ministri ai economiei si comertului pentru contractele de retehnologizare a hidrocentralei portile de fier 1. Si este vorba de Berceanu, D.I. Popescu, Seres – coruptie continua. Pai nici un primar de comuna de langa BUcuresti nu pune botul la sumulici asa mici pentru pamant ieftin.
Repet, faptul ca Nastase se sustrage procesului este inadmisibil. Dovedeste si prostie. Putea cel putin sa faca ca Basescu, sa zica ca renunta la protectia parlamentului sa fie judecat si sa tipe ulterior ca este vendeta politica.
Dar mi se pare penibila motivatia, fundamentarea si ce mai vreti voi dosarului de “inalta coruptie” Adrian Nastase. Plus ca se poate plange oricand, oricui ca este hartuit.
August 3, 2007
Pacala,
uite asta nu am apucat eu (si alti curiosi nemultumiti de circul de la TV) sa vad: daca Adrian Nastase a pus sau nu botu’ la o mita de douaj’de mii de euro (btw, si 10 euro sa fi fost, tot mita s-ar fi chemat). Iar daca motivatia este penibila, probabil ca procesul s-ar fi incheiat dupa prima sedinta.
Asa am avut parte de o motivatie (penibila?) din partea CCR.
August 3, 2007
Pacala,
circul pe TV de care vorbesti a fost provocat exclusiv de Adrian Nastase; in rest cred ca am raspuns mai sus.
August 3, 2007
Pacala, raspunsul la intrebarea ta este “da”.
Tocmai, foarte posibil ca ii intrase “mita” atat de mult in reflex – ca nu a vazut de ce sa dea bani (chiar si 20k euro) pe niste termopane care ii erau oferite gratis.
Oricum, pot sa-ti dau multe exemple de oameni/companii cu foarte multi bani (mai multi decat A.N.) care se uita la un “fleac” de cateva zeci de mii de euro.
Uite, de exemplu google castiga miliarde de dolari, dar se uita la fiecare dolar pe care vrei sa-l cheltuiesti tu pe publicitate. O sa-mi zici ca e un exemplu prost, ca asa si-a castigat google averea – prin publiciatte, sume mici de la multi oameni.
Dar daca A.N. si-a castigat averea in principal prin mita? Nu ar avea atunci sens ca el sa accepte un “fleac” de 20000 euro ca mita – chiar dupa ce nu mai arvea nevoie de ei?
E drept, “orice om e presupus nevinovat pana la demonstrarea contrariului”. Poate ca Nastase e un om cinstit, norocos, cu matusi bogate. Dar pana nu se judeca fiecare caz in parte, nu poti sa-mi spui ca “e absurd sa pretinzi ca a luat mita o suma atat de mica”; ne e deloc absurd, e in natura umana, mie unuia mi se pare foarte, foarte plauzibil.
August 5, 2007
Referitor la o prevedere legala favorabila unui cetatean, aceasta se aplica chiar si retroactiv. Doar cele nefavorabile au efect pentru viitor.
Referitor la suma primita mita de Nastase, as raspunde printr-o intrebare: de la cat in sus mita devine infractiune pentru un gainar precum Nastase? Alta intrebare: daca Nastase (sau altii) ia spagi mai mici, dar mai dese, se mai incadreaza la infractiune?
Daca Nastase isi permite sa cumpere termopane de 20.000 euro, de ce nu arata chitantele, ca trebuie sa aiba contract si garantie pe lucrare. Oare a facut doar evaziune fiscala? Oare faptul ca a acceptat sa i se dea un mic ciubuc este dovada doar de nesimtire pentru un om care a condus vreme indelungata Romania?
August 6, 2007
RazvanM,
Prevederea sau neprevederea avizului, intra in atributiile exclusive ale legiuitorului. Buna sau rea, constitutionala sau nu, se aplica atat timp cat este in vigoare sau pana va fi schimbata, dar nu poate fi incadrata in sintagma din art. 15 alin 2 din constitutie ca “lege penala mai favorabila” exceptata de la neretroactivitate, pt simplul motiv ca aceasta se refera la FAPTE (dovedirea si incadrarea lor) si la cuantumul pedepselor, nicidecum la o chestiune procedurala prealabila formala, straina de fondul cauzei si de drepturile fundamentale ale invinuitului sau inculpatului .
Judecatorul CC, Nicolae Cochinescu a explicat in opinia lui separata ca norma de procedura nu
Eu as completa ca in mai multe randuri CC a statuat in privinta modului cum se analizeaza incadrarea in prevederile art. 15 alin 2 din constitutie, dar in aceasta ultima decizie isi contrazice pozitiile anterioare , chiar in mai multe privinte.
Se vedea, de ex., deciziile CC 343/2001, 197/2003 :
„Prevederile constituţionale ale art.15 alin.(2), conform cărora „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile”, trebuie interpretate, în lumina art.20 alin.(1), în acord cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”
„Pentru a se face această aplicare a prevederilor art.6 al Convenţiei, Curtea Europeană a drepturilor omului consideră că este necesar să fie avute în vedere trei criterii: 1. caracterizarea faptei în dreptul naţional; 2. natura faptei; 3. natura şi gradul de gravitate ale sancţiunii care ar putea fi aplicată persoanei în cauză”
Rezulta ca numai fapta, natura, gravitatea faptei, sanctiunea (cuantumul pedepesei ) sunt avute in vedere cand legea penala poate fi mai favorabila, nicidecum o norma procedurala de genul avizului prealabil.
Pe de alta parte, de nenumarate ori, CC a sustinut ca nu se pronunta in probleme de aplicare si interpretare a legii, (chiar cu referire la aplicarea in timp legata de art 15 alin 2 ) intrucat aceasta nu este o problema de constitutionalitate. In aceasta decizie a tratat expres aceast aspect, din motive “speciale” numite interese.
Dec. 200/2000:
“De asemenea, Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra întelesului sau contrar Constitutiei”.
Dec. 246/2003:
“Referitor la pretinsa incalcare a art. 15 alin. (2) din Constitutie, Curtea retine ca formula redactionala a textului legal dedus controlului nu ofera temei unei atare critici, intrucat nu contine in sine nici o dispozitie cu caracter retroactiv, textul urmand a-si gasi aplicarea exclusiv de la data intrarii in vigoare a ordonantei modificatoare. In ceea ce priveste determinarea situatiilor juridice care raman supuse vechii reglementari, precum si a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problema de constitutionalitate, ci de aplicare a legii in timp, de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.”
232/2001:
“Curtea observa ca principiul egalitatii in drepturi, consacrat in art. 16 alin. (1) din Constitutie, nu are nici o legatura cu dispozitiile legale criticate, deoarece acest principiu se refera la drepturile fundamentale ale cetatenilor ”
Dec. 65/2000
Tot referitor la textul art. 16 alin. (1):
“In acest sens, in practica instantei de justitie constitutionala s-a decis, in mod constant, ca principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite.
**Un ministru in functie si un fost ministru au situatii juridice cu siguranta diferite ( si in decizie se recunoaste asta, idem in opinia separata)
Dec. 254/2005 :
“Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic, indiferent de situaţiile diferite în care se găsesc subiecţii de drept.”
Dec. 277/2004:
“Mai mult, prin Decizia nr. 139 din 8 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 20 iunie 2001, Curtea a reţinut că “egalitatea în drepturi nu împiedică stabilirea de către legiuitor a unor soluţii legislative diferite pentru situaţii diferite.”
PS. Doc, repet scuzele pentru spatiul utilizat. Cu aceasta decizie, mai avem putin pana se va desavarsi imunitatea parlamentara nelimitata …in timp si recunoasterea autoritatii care a rezolvat …in sfarsit problema coruptiei la nivel inalt : curtea constitutionala. Asa se pune capat.
August 6, 2007
Bascaliosul,
avand in vedere fundamentarea temeinica a opiniilor tale (cu care in majoritate sunt de acord), as vrea sa discutam un lucru: ce sens ar mai avea suspendarea unui proces pentru judecarea exceptiei de neconstitutionalitate daca decizia CC nu s-ar aplica in cazul respectiv? De ce, daca am merge pe solutia ta, exceptiile acestea nu ar fi rezervate decat pentru procurorul general, cum e recursul in interesul legii? De ce sa se mai tergiverseze putin un proces daca oricum solutia nu conteaza pentru cauza respectiva?
August 6, 2007
Bascaliosul,
nu exista nici un fel de problema cu mesajele lungi
. Singurul lucru de care trebuie sa tii cont, asa cum trebuie s-o fac si eu in cazul articolelor lungi, este ca asta ar putea sa descurajeze pe unii sa le citeasca.
Aici am impresia ca este o confuzie; daca e vorba de acceptarea ca efectele deciziei Curtii Constitutionale sa se produca din procesul acesta, aici sunt total de acord cu Andreea; ar fi complet ilogic sa ridici o exceptie de neconstitutionalitate, sa fie aprobata, iar apoi instanta sa spuna “ghinion, decizia se aplica doar pe viitor, de la procesul urmator”.
Insa argumentatia dlui Cochinescu nu se refera la aspectul asta, ci la cu totul altul, si anume la faptul ca Nastase se plange ca, de vreme modificarea legii de raspundere a avut loc ulterior faptelor de care e acuzat, atunci inseamna ca aplicarea ei s-ar face retroactiv. Majoritatea a considerat ca are dreptate, N. Cochinescu ca nu. Si argumentul sau mi se pare valabil: nu ne referim la o lege care creeaza interdictii sau care inaspreste o pedeapsa (adica impune conditii de care subiectul de drept ar fi trebuit sa tina cont inainte sa le stie), ci ne referim pur si simplu la o norma de procedura, care nu retroactiveaza. De altfel, Curtea insasi a dat o decizie similara in chestiunea referendumului! Modificarea legii respective, in sensul relaxarii conditiilor de validare a referendumului si implicit simplificarii demiterii presedintelui, a fost atacata cu acelasi argument, al retroactivitatii. Raspunsul Curtii:
Oricum, dupa parerea mea asta e secundar; dupa parerea mea chestia grava de declararea ca neconstitutionala a acelor articole, decizie care mi se pare ca nu are temei in textul constitutiei. Asa cum scrie si in exemplele citate de tine, principiul egalitatii in fata legii este aruncat aici fara nici o noima, caci e un principiu care interzice ca legea sa opereze o diferentiere intre situatii, dupa criterii arbitrare. Or aici criteriul ala “arbitrar” e in textul Constitutiei! Asa se explica si aparentul paradox enuntat de Cristian Ghinea in articolul citat de mine mai sus: membri Guvernului nu trebuie sa fie egali, din acest punct de vedere, in fata legii cu ceilalti oameni, pentru ca sunt intr-o situatie diferita, criteriul fiind chiar Constitutia la art. 109.
August 7, 2007
Andreea,
Am citit de asta noapte postarea ta, dar eram departe de o dispozitie optima.In aceleasi conditii, am postat mai sus o fraza inceputa si neterminata.
Suspendarea in vederea tergiversarii procesului si dorinta ca acesta sa se desfasoare intr-un termen rezonabil pot fi doua scopuri in sine, dar din ratiuni diferite, atat intre ele cat si fata de un al treilea scop : acela de a preveni incalcarea unui drept fundamental, inlaturat prin neconstitutionalitatea unui text de lege ce are legatura cu solutionarea cauzei, dar intr-o masura atat de mare incat schimbarea legii ar conduce la o solutie diferita sau ar inlatura impiedimente care prejudiciaza in privinta conditiilor de desfasurare ale unui proces echitabil, dreptul la aparare sau alte drepturi esentiale, indiferent ca sunt parte intr-un proces civil, inculpat sau parte vatamata intr-un proces penal; reciproc, fara aceste conditii, cererea de suspendare a dosarului cauzei se identifica cu fuga de proces, tergiversarea devine un scop in sine si, bineinteles, nici termenul rezonabil de desfasurare nu mai reprezinta un interes.
Cu alte cuvinte, daca o persoana obisnuita ar fi formulat o cerere asemanatoare cu cea a lui Adrian Nastase, avea sansele cele mai mari sa fie respinsa ca inadmisibila tocmai pentru ca nu ar avea legatura cu “solutionarea” cauzei, cu fondul acesteia, cu aspectele referitoare la fapte, la incriminarea sau dezincriminarea ei, la sanctiune, la drepturi fundamentale.
Bineinteles, partea dornica de finalizarea procesului civil intr-un termen rezonabil, util, sau un arestat preventiv si aparatorii acestuia, cu speranta intr-un proces echitabil, (in inlaturarea acuzatiilor nefondate sau obtinerea unei condamnari minime, eventual cu suspendarea executarii pedepsei), nici nu ar miza pe o decizie de constatare a neconstitutionalitatii unor texte de lege, din moment ce timpul si tergiversarea dosarului le sunt sunt impotriva.
Cu certitudine, cazurile de neconstitutionalitate si sesizarea CC , ca refugiu al celui ce fuge “cu dreptatea in mana” in directie inversa procesului, urmaresc tergiversarea si au devenit cai speculative, admise preferential de CC, pe principiul nou, apartenenta politica , pt ca “singele apa nu se face”, iar judecata este intunecata de trecutul si originea comune ale inculpatului si judecatorilor , in cel mai original cadru …”constitutional” , conceput, culmea, tot in comun.
Nu mai spun cum se numeste practica judicara cu solutiile contradictorii ale judecatorilor, consecintele (de multe ori mult mai grave in procese civile decat in cele penale). Faptul ca prin recursul in interesul legii, “reparatia” consta in aceea ca “asigura” aplicarea unitara ulterioara a legilor, dupa ce muritorul de rand a fost prejudiciat in proces, (odata ce legea prevede expres ca admiterea recursului nu are efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici asupra partilor din proces), nu exclude, ba chiar probeaza, situatiile cand perdantul a fost grav prejudiciat inclusiv prin incalcarea unor drepturi fundamentale. ( a se vedea, de ex, admiterea recursului in interesul legii in completul de 9 jud. din ICCJ , a fost motivata de incalcarea dreptului la aparare pt clientii avocatiilor din baroului “constitutional , spre satisfactia celui “traditional”, or , daca pornim de la adevarul juridic statuat de instanta, intelegem ca numarul celor afectati de nerespectarea unui drept fundamental, fara vreo reparatie in procesele consumate, este mult mai mare decat al celor cu acces la abuzurile CC, in favoarea unora ca A Nastase)
Cu ce vezi mai grava necesitatea avizului pt un fost ministru ( nereclamat din start de A Nastase tot pt un timp mai indelungat de fuga …spre tergiversare), decat drepturile recunoscute tardiv in interesul legii si nu al celor prejudiciati ?
Textul de lege reclamat ca neconstitutional poate fi sanctionat si fara suspendarea procesului, tocmai pt eliminarea unei cai de speculative, abuzive, odata ce constitutia nu face nicio distinctie “pentru viitor”, cu atat mai mult cand fondul cauzei nu are legatura cu norma procedurala.
Drepturile omului …de rand (a)par diferite: ori instanta ii respinge din fasa o astfel de cerere de sesizare a neconstitutionalitatii ori “argumentul” respingerii cererii in CC devine in cazul A Nastase unul de admitere. Pt unul nu este o tema de constitutionalitate sau de competenta CC, pt altul interpretarea si alicarea legii este acceptata de aceiasi judecatori “constitutionali” . Astea sunt forme ale abuzului si discriminarii, dorite si concepute premeditat. Inlaturarea lor nu este dorita nici de cei care le prevad in lege, nici de cei care le aplica in …contrapartida (statutul senatorilor si deputatilor, legile pensiilor astronomice pentru magistrate si fosti parlamentari alimentati de la buget, au tot ceva comun cu spiritual de casta amintit)
Un ministru ca Ciuariu este in stare sa-si declare intentia de a elimina suspendarea procesului pana la judecarea unei astfel de exceptii la CC , dar nu o va face, pentru ca aceasta parghie are la baza conceptiei calea si sansa abuzului pentru judecatorii CC, instantele de judecata, componenti ai legislativului, coechipieri de partid si de for legislativ. Membrii famigliei isi ofera reciproc daruri, avantajoase,in forma de servicii
Doc, oricum judecatorii CC nu au iesit din dilema creata de ei:
ORI atat Adrian Nastase cat si Traian Basescu aveau dreptul sa cunoasca prevederile legii in momentul comiterii presupuselor fapte penale, respectiv, grave, de incalcare a constitutiei (conditii in care, sub imperiul legii anterioare, fiecare avea sansa sa-si fi “dozat” comportamentul, incat sa riste mai putin ca faptele lor sa se confrunte cu resecivele prevederi; primul ar fi stiut ca nu se va putea crampona de obtructionarea actului de justitie cu ajutorul unui aviz negativ pt ca nu va mai fi in execitiul functoiunii, iar al doilea ar fi cunoscut diferenta dintre conditiile demiterii cu majoritatea absoluta, respectiv, relativa ),
ORI ambele norme procedurale de aplicare imediata, pentru viitor, nu se mai aplica tinand cont de momentul comiterii presupuselor fapte ci in raport de momentul inceperii urmaririi penale potrivit si a procesului, (adica potrivit normei noi de procedura, dar si cu posibilitatile de exercitare a drepturilor prevazute in aceeasi lege pentru toti … fostii ministri, ramasi evident fara necesitatea protejarii unui act de guvernare consumat deja), asa cum au fost aplicate noile criterii de demitere a presedintelui prin referendum, prevederi intrate in vigoare dupa avizul CC si dupa …multe altele.
Toate cele bune!
August 8, 2007
Nu spun ca nu ai dreptate, dimpotriva. Insa daca acceptam o idee, macar sa o sustinem pe toate planurile, deci sugestia mea (daca ar conta) ar fi, cum ai spus si tu, sa NU se mai suspende procesul pentru judecarea exceptiei. Pe aceasta linie insa, ridicarea exceptiei nu stiu in ce masura ar mai fi de “competenta” partilor in litigiu, intrucat nu ar mai avea niciun interes.
Pe de alta parte, mi se pare stupid sa nu poti repara greseli de judecata sanctionate de cel mai inalt for – ICCJ, prin intermediul recursului in interesul legii.
Cele doua ar trebui sa poarte acelasi regim, dupa parerea mea, ori intr-un sens, ori in altul, in scopul final al aplicarii uniforme (in timp) a legii.
September 12, 2007
[...] De dragul clarificării, dosarul în care a fost ridicată excepţia cu pricina este al treilea (”Tamara”) din enumerarea pe care o face articolul de pe Hotnews. Mai e o săptămână până la termenul în care ÎCCJ va decide ce se întâmplă cu el. Sondajul de pe “Inventar…”, legat de aceeaşi întrebare, rămâne deschis. [...]
September 19, 2007
[...] Amânăm atunci pentru încă o lună închiderea sondajului despre soarta acestui dosar. [...]
October 2, 2007
Citind din… bench mark nr.3 din planul de actiune MJ, pagina 5, punctul
2. Asigurarea eficientei procedurilor penale, cresterea celeritatii în urmarirea penala si în procesul penal
2.1 Modificarea legii nr. 47/1992 privind Curtea Constitutionala în sensul înlaturarii suspendarii de drept a cauzei penale la invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate.
Termen: Decembrie 2007
October 10, 2007
Nu stiu daca a observat cineva ca nu este suficient ca presedintele Basescu sa aprobe cercetarea domnului Nastase, ci trebuie ca si Camera Deputatilor sa fie de acord. E posibil ca prevederea respectiva sa fie neconstitutionala, insa a fost mentinuta chiar in ordonanta recent adoptata de Guvern.
De fapt acesta e marele “castig” obtinut prin asimilarea fostilor ministri cu actualii ministri.
October 25, 2007
[...] 3. Cazul Zambaccian şi Tamara, în care e inculpat Adrian Năstase. Aici nici măcar judecătorilor nu le putem reproşa ceva. Lucrurile sunt simple; în 2005 legea răspunderii ministeriale e modificată pentru ca foştii miniştri să fie judecaţi după dreptul comun. Noua putere face modificarea, respectând însă (şi) angajamente oficiale ale fostei puteri, mai precis unele asumate de guvernul şi de premierul de atunci, ce coincidenţă, dl Adrian Năstase însuşi. Ulterior, dl Năstase este anchetat, conform prevederilor legii în vigoare, evident. Apoi, la cererea dlui Năstase însuşi, amendarea legii din 2005 e declarată neconstituţională, şi avizul redevine o obligaţie. Acesta e motivul pentru care ambele dosare au fost (respectiv, ar putea fi) returnate procurorilor. Mie decizia Curţii Constituţionale în acest caz mi se pare netemeinică; în schimb, înţeleg temeiul pentru care, odată ce legea a fost declarată neconstituţională, dosarul a fost returnat pentru a se pune de acord cu ea. [...]
November 19, 2007
[...] Primul pas a fost făcut de Curtea Constituţională. Interpretând …creativ textul legii fundamentale, curtenii au stabilit că şi foştii miniştri trebuie să fie protejaţi de urmărirea penală la fel ca miniştri în funcţie. Al doilea pas a fost făcut de ÎCCJ. Nu mă refer la faptul că au decis că dl Năstase trebuie să beneficieze de decizia CCR, cu asta sunt întru-totul de acord, aşa cum am mai spus. Mă refer la faptul că aceeaşi înalţi judecători au decis că întreaga urmărire penală trebuie refăcută. Aş vrea şi eu să înţeleg cum se poate justifică decizia asta. [...]
January 25, 2008
[...] Chemata sa se pronunte, Curtea Constitutionala a avut dificila misiune de-a decide pe baza unui text de lege incomplet si contradictoriu. Trebuind sa-si argumenteze deciziile cu un vid legislativ Curtea s-a vazut adesea pusa în situatia de-a adauga practic text Constitutiei ceea este fireste un lucru grav. Bineînteles ca în atare conditii deciziile ei au fost foarte criticate. De multe ori pe nedrept însa, fiindca cu câteva exceptii notabile de decizii aberante (cazul urmaririi penale al fostilor ministri, de exemplu) Curtea a interpretat cu o doza rezonabila de logica textele constitutionale asupra carora a fost sesizata. Problema este ca aceste numeroase interpretari si “adaugari” n-au avut deloc darul de-a clarifica legea fundamentala ci dimpotriva. Este foarte simplu de înteles de ce. Unui text contradictoriu nu i se poate reda coerenta logica operând doar prin adaugare. Dimpotriva, dezvoltând o teorie care are la baza idei contradictorii se obtine un numar de contradictii din ce în ce mai mare. Astfel avem astazi un presedinte care nu e membru de partid dar are voie sa faca politica, având în acelasi timp rolul de mediator între puterile statului (în care probabil nu se include si pe el). Care numeste primul ministru dar – neavând putere executiva – nu mai are nici un fel de control asupra lui, exceptând faptul ca este seful premierului în CSAT, institutie care are utilitatea unui minister de razboi pe timp de pace. Totusi presedintele îsi recapata puterea asupra ministrilor in clipa in care împotriva acestora se declanseaza urmarirea penala – ceea ce presedintele poate cere ! În acest caz el poate (daca vrea !) sa-i suspende pe acestia din functie. Tot presedintele, conform articolului 86: “poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita”, [...]