Mai intai a fost o declaratie destul de ciudata a ministrului Nica despre o frauda electorala care se pune la cale pentru alegerile prezidentiale. Nimic socant in sine, atata vreme cat toate alegerile din 90 incoace au starnit suspiciuni, uneori pe buna dreptate. Afara poate de faptul ca dl. Nica este reprezentantul unui partid care s-a straduit de-a lungul timpului mai degraba sa ascunda fraudele decat sa le dea in vileag. Cert este insa ca putin timp dupa aceea ministrul de interne a fost rasturnat de un autobuz imaginar, fapt care a provocat un incediu pe scena noastra politica. Majoritatea s-a dezintegrat, guvernul a cazut, toate acestea pe fondul unor acuzatii reciproce de tradare, de iresponsabilitate, de politicianism si asa mai departe. Cei mai multi comentatori sunt chiar mai drastici in a-i acuza pe cei care, in opinia lor, se fac responsabili de actuala criza politica. In viziunea dlui Tismaneanu bunaoara asistam la un
” … Spectacol dezolant, exhibitionism isteroid al unor oameni pentru care ideile sunt moneda calpa, valorile se confunda cu presul de sters picioarele, iar statul de drept este o gluma grotesca.”
Chiar asa sa fie oare ? Eu cred ca nu, dimpotriva consider ca tot ceea ce s-a intamplat in ultimele zile pe scena politica este normal. Ma grabesc insa sa precizez ca normalitatea nu este o notiune absoluta ci – dupa cum ii spune si numele – ea face referinta la niste norme in raport cu care judecam prin comparatie o stare de fapt. Daca ne referim la normele democratice ale unor tari precum Anglia, sau Franta (evocata de Doc in precedentul articol) atunci, pe buna dreptate, putem considera ca ne gasim intr-o situatie anormala. Doar ca in tarile respective, regulile jocului politic – incepand cu cea de baza, textul Constitutiei – sunt foarte diferite. Ar trebui asadar sa analizam evenimentele recente in raport cu aceste reguli pentru a vedea daca ele sunt consecinte normale sau opera unor exhibitionisti isteroizi. Iata deci in cele ce urmeaza cateva dintre textele fondatoare ale democratiei noastre si implicatiile lor in ultimele evolutii politice.
1. Sistemul de vot.
Bazat pe principiul proportionalitatii, acesta a produs majoritati guvernamentale stabile atata timp cat partidul ex-comunist sub diferitele sale denumiri a pastrat influenta politica a fostului partid-stat. Ulterior insa s-au succedat guverne cu sustinere minoritara, coabitari, aliante bazate pe partide balama, sau aliante contra naturii, cum este si cea din spatele fostei majoritati. Principalul factor declansator al crizei actuale este dificultatea de-a forma o majoritate guvernamentala solida. Alianta intre cele doua partide mari nu poate fi durabila iar cele intre un partid mare si unul mic sunt in general ingreunate de pretentiile exagerate acestuia din urma (cazul UDMR-ului in negocierile actuale) date de statutul de faiseur de roi. Prea putini sunt cei care admit ca aceasta situatie este normala in contextul unui sistem proportional. In Franta sistemului proportional din republica a IV-a instabilitatea guvernamentala era mai mare decat cea pe care o observam la noi.
Aceasta prevedere, introdusa in mod neinspirat in 2003, agraveaza instabilitatea de care vorbeam. Pe de o parte coabitarea intre un presedinte si un premier din partide diferite este in aceste conditii mult mai probabila. Daca vrem sa ne raportam la normele democratice din Franta, trebuie sa tinem cont de faptul ca acolo s-a egalizat durata celor mandate tocmai pentru a evita aceste coabitari. Pe de alta parte, alegerile prezidentiale in timpul mandatului parlamentar fragilizeaza coalitiile de guvernare. Liderii partidelor respective se afla in campanie unul impotriva celuilalt ceea ce face foarte dificila intelegerea la guvernare. Nu intamplator prima cadere prin motiune de cenzura a unui guvern s-a produs de abia acum. Atat PSD-ul cat si PNL-ul erau obligati sa provoace caderea guvernului fiindca, daca n-ar fi facut-o, ar fi dat un semn de slabiciune care le-ar fi anulat sansele pentru prezidentialele din noiembrie. Se poate vorbi la nesfarsit despre lipsa de responsabilitate a celor care au daramat un guvern in vreme de criza, in realitate acestia nu aveau alta solutie, decizia lor este asadar una absolut normala.
Reteta pentru a crea un sistem politic care sa nu duca lipsa de evenimente precum actuala criza este cum nu se poate mai simpla : scrieti “Constitutie” deasupra celor doua articole de mai sus si vedeti ce se intampla. Inainte de-a la analiza impreuna, sa lamurim continutul articolului 103. In pofida diverselor discutii semantice din ultima vreme sensul sau este cat se poate de clar. Presedintele desemneaza primul ministru fara a fi obligat sa tina seama de propunerile partidelor din timpul consultarilor. Termenul de “consultare” are acelasi sens si in Constitutia Franceza de exemplu. “Majoritatea parlamentara” rezultata dintr-o coalitie ad-hoc care ar dori un candidat propriu nu are sens legal decat atunci cand se voteaza in parlament. Iar daca in acel moment aceasta se afla in contradictie cu presedintele se ajunge dupa cum e si firesc la alegeri anticipate.
Sigur ca bunul simt spune ca presedintele ar trebui sa tina seama de propunerea unei majoritati ad-hoc. (Sa nu uitam ca in 2004 acelasi presedinte a modificat o majoritate rezultata din alegeri printr-un procedeu similar). Motivul acestor actiuni este strict continut in articolele constitutionale sus citate. Ele ii acorda presedintelui un statut foarte ciudat : el are bagheta magica cu care transforma un politician oarecare in seful executivului dupa care isi pierde puterile in favoarea acestuia. Prin urmare, puterea politica pe care i-o garanteaza legea fundamentala este maximala inaintea alegerii primului ministru ceea ce inseamna ca presedintele isi joaca de fapt cariera politica in clipa in care procedeaza la aceste desemnari. Lesne de dedus de aici de ce presedintele NU putea sa-l numeasca premier pe Klaus Johannis. Sigur, motivatia cu FMI-ul n-a convins pe nimeni mai cu seama ca guvernul Boc nu s-a remarcat prin abundenta de specialisti in finante. Mai putin s-a vorbit despre adevarata cauza a refuzului lui Traian Basescu : ar fi anormal ca un presedinte in functie – oricare ar fi el – sa accepte un premier sustinut de opozitie cu o luna inainte de-a candida pentru un nou mandat. Daca ar face-o, ar diminua drastic miza alegerilor prezidentiale si implicit propria influenta politica. Aceasta pentru ca, chiar in conditiile in care ar castiga alegerile din primul tur, capitalul electoral astfel obtinut nu i-ar da dreptul la vreo decizie in privinta executivului.
In concluzie, este inutil sa invocam in dezbatere bunul simt sau anumite cutume din alte tari democratice atata vreme cat regulile jocului politic de la noi ii defavorizeaza pe cei care actioneaza ca atare. In exemplul francez, analizat de Doc in articolul precedent, regula este ca presedintele poate sa dizolve parlamentul. Faptul ca, in momentul alegerii unui nou presedinte premierul demisioneaza, este o consecinta directa a acestei prevederi consitutionale si nu a vreunei reguli nescrise de buna purtare. Revenind la politica autohtona, daca normalitatea din prezent nu ne place, aceste reguli trebuie schimbate. Daca nu ne plac conflictele intre doua entitati care impart puterea executiva, trebuie facut in asa fel incat puterea executiva sa fie exercitata doar de una. Iar cand nu este posibil trebuie prevazuta rezolvarea rapida a conflictelor, prin alegeri. Este limpede ca in absenta oricarei revizuiri asteptam degeaba vreo schimbare esentiala si ramanem cu un sistem politic demn de Farfuridi.
October 19, 2009
in sfarsit!!!
October 19, 2009
Presupunând că, într-adevăr, articolul 103 din Constituţie acordă Preşedintelui rol necenzurabil în desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, în îndeplinirea acestei obligaţii, Preşedintele ar trebui să se asigure că:
• Nominalizarea va fi făcută strict prin voinţă proprie
• În niciun moment, pentru a se asigura de exerciţiul deplin al rolului său, nu va fi influenţat subiectiv sau obiectiv de propunerile primite în cursul consultărilor
• Decizia sa respectă, în totalitate, caracterul deciziei individuale
În atare situaţie, pentru a fi riguros în respectarea Constituţiei şi pentru ca, în permanenţă, Preşedintele să poată justifica că şi-a îndeplinit cu bună credinţă mandatul va fi obligat să desemneze candidatul pentru funcţia de prim-ministru astfel încât să nu se poată stabili vreo legătură de partizanat cu partidele reprezentate în Parlament, chiar şi în situaţia în care un partid deţine majoritatea absolută în Parlament.
Astfel, Preşedintele, prin acţiunea sa, trebuie să împiedice în permanenţă posibilitatea unei majorităţi parlamentare de a guverna. Aşadar, dreptul majorităţii de a guverna, drept conferit prin vot popular odată cu alegerea Parlamentului, nu este garantat şi, pe cale de consecinţă, sistemul constituţional românesc nu corespunde unui sistem democratic (conducerea poporului-de către popor-prin popor) ci unui sistem semiabsolutist în care rolul în crearea guvernului aparţine strict Preşedintelui, iar responsabilitatea pentru acţiunea guvernului aparţine Parlamentului.
October 19, 2009
Ar trebui pus acest articol in toate ziarele, revistele, pe toate gardurile, etc.
Poate asa ar intelege si romanul de rand si ar vota in cunostinta de cauza……
sau mai bine………..poate ar vota
Marius Ogrean´s last blog ..Led Zeppelin – Bron-Yr-Aur Stomp
October 19, 2009
Felicitari pentru acest text. Mi-a facut placere sa-l citesc…
Nu ne ramane decat sa incercam sa supravietuim acestei cascade de “normalitati”…
October 19, 2009
Aveti perfecta dreptate. Eu cred ca cutumele sunt dictate de intelegera constitutiei si nu de buna educatie a celor chemati in jocul politic.
Daca apare un diferend intre doua entitati si exista si calea justitiei, atunci cand justitia este clara si predictibila este normal sa cauti o intelegere in spiritul justitiei nu sa te incapatanezi sa mergi la tribunal., ca pana la urma tot sa pierzi si sa te plangi de justitie cum se face la noi.
Deci cutumele sunt un rezultat conjugat al unei constitutii clare
si a unui public educat corespunzator de mas media pe care n-ai cum sa-l pacalesti cu declaratii sforaitoare despre violari de constituttie si alte lucruri asemanatoare.
Si nu in ultimul rand ar trebui sa se introduca regionalizarea Romaniei iar UDMR -ul sa fie un partid regional, pentru ca inafara de chestiuni locale ei nu sunt interesati de altceva decat sa ajunga la guvernare.De exemplu ei au fost cooptati la guvernare cu PDL-ul iar cand acesta a fost aruncat afara ei si-au vazut in continuare de treburi. in iarna trecuta au fost invitati de PDL la guvernare dar PSD s-a opus iar acum s-au aliat cu PSD-ul. Ca sa nu mai vorbesc de declaratia domnului Marko care a spus ce bine ar fi cu un presedinte neamt si prim ministru maghiar, probabil si ministrii de la cele doua formatiuni iar romanii pe post de secretare.
October 19, 2009
Capitalul lui Basescu oricum nu va creste cu aceasta miscare. In cel mai bun caz ramane stabil. Ar putea creste prin mecanismul descris de tine si in acelasi timp ar putea scadea prin faptul ca Basescu se afla intr-un anumit grad la originea crizei actuale. Rezulta deci un fel de echilibru. Si reciproca ar fi dus la acelasi echilibru. El a preferat varianta asta pentru ca ii place zanzania.
October 19, 2009
“sustinut de opozitie”: care opozitie Doc? Care e puterea atunci? Parerea mea este ca te inseli, nu este vorba despre nicio opozitie. Cel mult o opozitie impotriva lui TB.
Toata chestia este pur politica .Daca motivul invocat de tine ar fi recunoscut de TB in scris, cred ca ar fi un motiv suficient pentru o suspendare.
Sa nu complicam inutil situatia, niste formatiuni politice au o propunere, TB nu o accepta. Propuneri sper ca se pot face in cadrul consultarilor. Presedintele, pe de alta parte, se presupune ca este apolitic. Scrie tot in constitutie. Si atunci, cum mama masii sa fie “in opozitie” fata de cineva???
October 19, 2009
As face doar o remarca referitoare la pct.2 – decalarea alegerilor prezidentiale de cele parlamentare repreazinta, cred, un castig din punct de vedere al democratiei romanesti desi, aveti dreptate, este un factor suplimentar de instabilitate. Castigul este mult mai mare, cel putin teoretic. Pe de o parte, intr-un mod cu totul remarcabil, fara sa se declare deschis, s-a consfintit importanta exceptionala a functiei celui care este ales prin vot direct de catre popor! Pe de alta parte, personalitati neangajate politic, cel putin teoretic, au sanse reale sa castige un mandat de presedinte! Si ar mai fi si altele…
October 19, 2009
in sfarsit, o analiza pertinenta si la obiect
camil´s last blog ..international
October 19, 2009
@ caius Nu cred ca e asa cum spui. In realitate presedintele numeste si parlamentul aproba alegerea. Daca cele doua parti nu se inteleg se fac noi alegeri si electoratul decide.
@ pongo Este vorba de opozitia fata de Basescu bieinteles. In Constitutie scrie ca presedintele nu e membru al nici unui partid politic. Unii deduc de aici in mod gresit dupa parerea mea ca presedintele nu mai trebuie sa faca politica.
@ Gavrilache Atata vreme cat cel ales direct de popor nu are atributii executive, decalarea mandatului prezidential slabeste mai degraba puterea presedintelui. Asa cum am spus, un presedinte ales la mijloc de mandat parlamentar nu are nici o putere de decizie executiva, in timp ce alesul la inceput de mandat numeste primul ministru. E una dintre explicatiile crizei actuale.
Despre posibilitatea persoanelor neangajate politic de-a ajunge presedinte voi scrie un articol, promit.
October 19, 2009
Este de la sine inteles ca actuala struto-camila semiprezidentiala (republica noastra de doi bani) trebuie schimbata. Problema este, in ce directie: o republica prezidentiala ce poate ajunge la mana unui “salvatore della patria” gen Becali, sau o republica parlamentara la cheremul unui Vanghelie, primarele care este?
Problema este ca niciun partid nu are o politica de cadre coerenta, nu mai exista “politicieni” (care se ocupau de treburile cetatii) veritabili. Cand parlamentarii voteaza ca turma, la ordinul sefului de partid, la ce ne mai trebuie parlament?
Desigur, este NORMAL: noi, dobitoacele din prostime asteptam “sa ne dea de la stat” casa si masa, iar vatafii din conducere ne dau…peste bot. La asa natiune, asa conducatori…
October 19, 2009
Din perspectiva prezidentialelor, Basescu a fost pus in Zugzwang. Motiunea a fost mutarea care l-a pus in aceasta situatie, deloc simpla pentru el. Sunt de parere ca, oricum, capitalul sau electoral este intr-un proces inexorabil de subtiere, ceea ce – spun batranii – este perfect normal.
October 20, 2009
Nu stiu de ce am impresia ca asta este ultima “coarda” pe care basescu o intinde. Instabilitatea de care vorbesti poate fi cauzata si de faptul ca esista “asteptarea” ca cineva care este ales sa aiba puteri mai mari decat cei numiti. Poate transam odata pentru totdeauna sarada asta si uitam de modelul francez, ajuns la inspea incercare, si luam si noi in model european apropiat structurii “materialului” care trebuie sa guverneze: italian, spaniol, austriac, german, englez, whatever, doar sa scapam de aberatia asta franceza. Daca tot ai deschis discutia despre meandrele aparitiei acestei “emanate constitutii” e de amintit ca la vremea respectiva Iliescu&co cautau sa lamureasca poporul ca romania are nevoie de o republica, nicidecum de monarhie… Se ferea ca ghiavolu de tamaie. Si a gasit in franta exemplul perfect: nu numai ca era o republica, dar era chiar aia care le luase gatzii regilor (si nu numai, dar asta e o alta cestiune colaterala). Va mai amintiti de “François Mitterrand, le ami de assassin!”?
Ca principiu, ia un romanash, fa-l “rege” si o sa vezi cum ajunge rapid ori Tzepes ori Cuza, (feri Doamne Lapusneanu!) depinde de dispozitia de moment a ‘mnealui si a boborului.
Si atunci, ma intreb, ce mama masii cautam in UE??
October 20, 2009
@Pongo: Franta e in UE
ca vrei sau ca nu vrei. Franta sta la originea drepturilor omului etc etc. Dar iata o chestie care deblocheaza blocajul, pe care o gasi aci http://www.cotidianul.ro/jocul_de_a_anticipatele-101194.html Totusi un fost sef de partid ar trebui sa cunoasca legislatia care reglementeaza functionarea partidelor asa cum un administrator de firma trebuie sa stie pe de rost legea sereleurilor 
Articolului 36 din legea partidelor – „Partidele politice cu reprezentare parlamentară pot constitui coaliţii pentru asigurarea guvernării. Coaliţiile nu sunt supuse înregistrării, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispoziţii privind asigurarea guvernării şi a sprijinului parlamentar”
October 20, 2009
@Pongo Ideea ca alesii trebuie sa aiba puteri mai mari decat numitii nu este un principiu francez ci unul dintre principiile de baza ale unei democratii. Constitutia noastra nu este similara celei a Frantei si sistemul de vot este mai apropiat de cel german decat de cel francez. N-as avea nimic impotriva modelului englez de exemplu ; insa durata mandatului unui premier englez poate fi mult superioara a celei unui presedinte roman, daca tot discutam de tepes.
@DanBruma Partidele pot constitui o majoritate de guvernare dupa legea citata dar constitutia ii permite presedintelui sa nu tina seama de ea. Nu e clar ?
October 20, 2009
@Mihai Damian: Pai de asta si adaug ca si Basescu este la originea crizei actuale
pentru ca a ales calea cu zanzania si cu instabilitatea.
October 20, 2009
@mihai
conflictul intre 2 entitati executive nu se va rezolva prin alegeri parlamentare anticipate. de exemplu, daca peste un an de zile vor avea loc anticipate, cu o marja de plus-minus 5%, partidele vor avea acelasi procente si deci, aceleasi probleme.
daca se ajunge la un conflict intre cele 2 puteri, alese prin vot popular, care impun si controleaza conform constitutiei puterea executiva, atunci solutia sa fie alegeri anticipate pt ambele puteri executive. nu mi se pare ok ca una dintre puteri sa o santajeze pe cealalta cu anticipate fara sa se supuna vreunui risc si fara sa ceara aprobarea electoratului
October 21, 2009
@Mihai: da, asa este in principiu. Spun in principiu pentru ca in germania de ex cancelarul nu este votat de popor. La noi imi amintesc perfect cand “parintii” constitutiei erau intrebati de ce se voteaza in mod direct presedintele raspundeau ca ” nu putem sa luam poporului un drept castigat la revolutie”. Cu alte cuvinte caterinca. Este si foarte complicat sa poti sa alegi un conducator prin vot popular direct. Fara un mecanism de selectie cat de cat iese un ….ma rog.La noi pana si “mecanismu de selectie” e copiat dupa cel francez (pe moment) alegem cu voiosie primari ai capitalei sau din capitala. Alt mecanism nu avem.
Nu ma intelege gresit, iubesc poporul francez, mai mult decat atat am si rude franceze. Dar la noi nu exista o componenta esentiala a modelului francez: poporul francez. Cand o sa vedem proteste ca in franta cu mii de tractoare blocand parisul, cu sute de mii de oameni protestand impotriva unor masuri tembele in conceptia poporului atunci poate da. Cu un popor implicat cu alte cuvinte, atunci da, poate ar merge si la noi. Ce organizare si autonomie locala exista in franta si ce situatie e in romania. Nu suporta comparatie.
October 21, 2009
@ DanBruma : Am explicat in articol de ce nu putea alege altfel.
@ pafnutie. Tocmai fiindca alegerile anticipate nu pot rezolva problema trebuie schimbat sistemul de vot
October 21, 2009
@Pongo Am mai auzit acest argument si raspund la fel : in republicile parlamentare, votul pentru partid echivaleaza cu votul pentru candidatura sefului partidului la functia suprema care e cea de prim-ministru.
October 26, 2009
@ pafnutie
Cuvintul cheie este “daca”. Un conflict public intre doua entintati publice se transforma declanseaza o dezbatere publica care polarizeaza masele de alegatori de o parte sau alta a dezbaterii, dupa preferinte – unii chiar isi pot schimba directia de vot daca considera ca cel pe care l-au votat anterior nu le mai sustine interesele. Mi se pare mult mai probabil ca alegerile anticipate sa duca la rezolvarea conflictului prin confirmarea uneia sau alteia dintre entintati.
Personal eu nu sustin o entitate pentru ca o cheama X sau pentru ca are chelie (;-) ci pentru pe care o principiile pe care le sustine – in aceeasi idee, imi voi schimba directia votului daca e cazul. Pentru ca interesul meu nu e sustin o echipa de fotbal cind cistiga sau pierde, ci imi urmaresc interesul meu de cetatean.