1. Prin statut magistraţilor li se interzice să facă grevă; cei care au recurs la acest mijloc de presiune au călcat legea. Să ocoleşti această realitate numind greva altfel decât grevă e un sofism care nu merită atenţie. A cere preşedintelui orice altceva decât să pledeze pentru încetarea acestei greve ar însemna să i se ceară să fie complice la o ilegalitate. A-i cere o astfel de “mediere” în ciuda legii invocând “statul de drept” este o nesimţire greu de imaginat. Iar a lăuda aceasta manifestare a independenţei faţă de politic e la fel de normal cum ar fi să lauzi dexteritatea la volan prin care şoferul a băgat maşina într-un pom.
2. Am citit opinia unui papagal de presă care propune exaltat ca dna judecător Pivniceru, vocala reprezentantă a magistraţilor în acest şantaj, să îi ia locul lui Traian Băsescu la Cotroceni. Nişte cifre, ca să-i liniştesc omului exaltarea: conform datelor din declaraţiile de avere, dna Pivniceru a câştigat în 2008, din salariul de judecătoare, 133.293 RON. În aceeaşi perioadă, salariul prezidenţial i-a adus titularului acestui post doar 76.293 RON. Nu ştiu cât de convinşi de idee au fost cititorii săi (câţi or mai fi), dar ar fi amuzant să-l văd pe Cornel Nistorescu încercând s-o convingă pe dna Pivniceru să accepte o astfel de reducere a veniturilor personale doar ca să-i facă damblaua. Ţinând cont de miza “conflictului” căreia îi e avocată, mă îndoiesc că editorialistul va avea cine ştie ce succes.
3. Nu cunosc vreo ţară din lume în care magistraţii să îşi stabilească singuri salariile, acestea se stabilesc prin lege, prin decizia reprezentanţilor electoratului cu alte cuvinte. Există legi (tot legi!) care sunt menite să apere independenţa puterii judecătoreşti şi din acest punct de vedere, însă niciunde nu e echivalată această independenţă cu dreptul de a-şi stabili singuri salariile.
4. Un coleg de comentarii îmi dă exemplul Canadei, unde salariile magistraţilor sunt în responsabilitatea unei Comisii independente. Corect, dar Comisia respectivă propune doar Ministerului de Justiţie, care are dreptul de a respinge motivat aceste propuneri.
5. Am extras dintr-un astfel de răspuns următorul pasaj:
“The Supreme Court of Canada has established that it is to ensure continued public confidence in the judiciary that judicial remuneration should be subject to measures affecting the salaries of all others paid from the public purse. In Reference re Remuneration of Judges of the Provincial Court (P.E.I.), Chief Justice Lamer observed that equality of treatment “helps to sustain the perception of judicial independence precisely because judges are not being singled out for preferential treatment”.[5] He explained:[6]
In my opinion, the risk of political interference through economic manipulation is clearly
greater when judges are treated differently from other persons paid from the public
purse. This is why we focussed on discriminatory measures in Beauregard. As Professor
Renke, supra, has stated in the context of current appeals (at p. 19):
. . . if judges were spared compensation decreases affecting other public sector groups, a
reasonable person might well conclude that the judges had engaged in some behind-the scenes
lobbying. The judges’ exemption could be thought to be the result of secret
deals, or secret commitments to favour the government. An exemption of judges from
across-the-board pay cuts is as likely to generate suspicions concerning judicial
independence as the reduction of judicial compensation in the context of general public
sector reductions. ”
Am subliniat eu. Pe scurt, ceea ce zice, nu guvernul, ci cel mai înalt reprezentant al justiţiei canadiene este că independenţa judecătorilor depinde nu de statutul privilegiat când vine vorba de salarii, ci tocmai din contră, de tratamentul lor în exact aceaşi manieră cu restul bugetarilor. Din păcate, judecătorul Lamer n-a putut prevedea la ce se vor preta colegii de breaslă de la noi din ţară. Fostul şef al Curţii Supreme Canadiene avertiza că, dacă judecătorii vor fi scutiţi de povara tăierilor bugetare, o persoană rezonabilă ar putea suspecta că s-au înţeles pe la spate cu politicienii. Asta era teama lui maximă. Nu cred că şi-ar fi imaginat că un alt purtător de robă, fie şi din altă ţară, depărtată şi ciudată, ar putea să ceară un statut privilegiat la lumina zilei şi să pretindă că asta îi demonstrează independenţa faţă de politic.
September 15, 2009
Ehe, lucrurile nu sunt atat de simple de asta data. Sper doar ca de aceasta data sa duca lucrurile pana la capat, sa nu se opreasca la revendicari salariale. Pentru ca lucrurile nu au fost inca spuse.
Ca veni vorba de greva. Ziua de sedinta, dezbaterea publica este cea mai simpla parte a muncii unui judecator. Cine isi imagineaza ca magistratii fac greva, adicatelea nu muncesc doar pentru ca nu intra in sedinta de judecata, nu prea au reprezentarea muncii de judecator.
September 15, 2009
erata “…nu prea are reprezentarea…”
September 15, 2009
Apropo de argumente…
Din pacate, sau din fericire, Justitia nu inseamna si justitie sociala. Justitia nu inseamna nici razbunare.
Nu poti baga oameni la inchisoare doar daca crezi ca merita. Trebuie probe si dovezi. Singurele cazuri concrete unde exista probe sint cele mita cu flagrant.
Ce s-a intimplat cu alea Doc? Ce s-a intimplat cu Bradisteanu? Remes? Parlamentarul de Cluj eliberat din arest pt juramint?
Nu se poate afla cine sint cei care judeca cazurile asta?
Nu pot avea parte de ceva publicitate?
P.S. Oare de ce isi risca M.Pivniceru banii si anonimitatea?
September 15, 2009
Vezi ca iau alti bugetari 650 milioane lei vechi pe luna.Normal ca nu fac greva . Daca n-ai avea mentalitate de infractor,caracteristica jurnalistului roman, ai scrie despre aia.
September 15, 2009
1. Prin statut magistratilor li se interzice sa faca greva:
Intrebari: a) Statutul magistratilor – ce nr. are legea? b) Lege organica, simpla etc? c) Stii care sunt profesiile magistratilor? Unde scrie ca nu au voie sa faca greva?
2.Nu cunosc vreo ţară din lume în care magistraţii să îşi stabilească singuri salariile, acestea se stabilesc prin lege, prin decizia reprezentanţilor electoratului cu alte cuvinte. Intrebare: Pe ce iti bazezi afirmatia?
September 15, 2009
@Pacala
(1) Magistratii nu au dreptul sa faca greva.
1. Legea nr.168/1999 privind conflictele de munca,la art.63 prevede: “Nu pot declara greva procurorii, judecatorii, personalul MAN, MAI, SRI, SIE, STS, personalul militar din MJ.”
2. Art.87 din aceeasi Lege 168/1999 prevede: “Declararea grevei de catre organizatori, cu incalcarea art.63 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda.”
3. Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor la art.62 prevede: “Judecatorul sau procurorul este suspendat din functie, cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin ordonanta sau rechizitoriu.”
(2) Doc evident isi bazeaza afirmatia pe necunoasterea unui exemplu in care magistratii isi stabilesc singurii salariile. Daca ai contraexemple, da-le… [Doc spune: edit, la limita - mi-ar fi si mie destul de greu sa cataloghez genul acela de intrebare.]
September 15, 2009
Offtopic, dar mi se pare că se cam degradează limbajul.
Am fost jurnalist, nu mai sunt şi am o părere proastă despre jurnaliştii români, dar cred că a spune, precum Alex, că au mentalitate de infractor e puţin cam mult. Cu atât mai mult mi se pare gratuită afirmaţia în ceea ce-l priveşte pe Doc. E vorba, de fapt, despre o insultă. Te simţi mai bine, Alex?
Pe de altă parte, sym, sunt de acord cu tine că întrebarea lui Pacala e fara rost, dar cred că poate fi etichetată şi altfel … [Doc spune: am scos termenul din ambele comentarii.]
September 15, 2009
@Radio33
“Nu-l cunosc pe Popescu”.
“Pe ce te bazezi?”
“Nu stiu de vreun popor care mananca pietre”
“Pe ce te bazezi?”
Sigur intuiti problema din exemplele de mai sus. [...] se poate contrazice faptul in sine (de pilda, cu o dovada a contrariului), dar nu se poate argumenta ne-cunoasterea acestuia, e un nonsens.
September 15, 2009
as fi preferat sa-i vad pe judecatori protestand cand nu aveau coduru dupa care sa judece, cand parlamentul li se substituia, judecand in locul lor, cand legile se scihmbau de la un termen de judecata la altul. ce se intampla acum e o mascarada din care nu vor ramane decat niste salarii mai mari pentru toata lumea din sistem si impresia clara ca justitia e coruptibila.
@Doc: ce poate face guvernul sau parlamentul concret intr-o situatie din asta in care justitia e scapata total de sub control?
September 15, 2009
Micsunica,
“Ca veni vorba de greva. Ziua de sedinta, dezbaterea publica este cea mai simpla parte a muncii unui judecator. Cine isi imagineaza ca magistratii fac greva, adicatelea nu muncesc doar pentru ca nu intra in sedinta de judecata, nu prea au reprezentarea muncii de judecator.”
of, of.
Daca chirurgii ar spune ca cea mai grea parte a meseriei este pregatirea dinaintea operatiei, si ar refuza sa mai faca operatii – ar fi sau nu in greva? Daca profesorii ar face cea mai dificila parte a meseriei lor (expunerea lectiei) nu la scoala, ci acasa, ar fi sau nu in greva? Daca postasii nu ar mai lasa scrisorile in posta, acel lucru atat de trivial si usor, si in loc de asta s-ar invarti prin oras cu ele, ar fi sau nu in greva? 
“Sper doar ca de aceasta data sa duca lucrurile pana la capat, sa nu se opreasca la revendicari salariale. ”
Care sunt celelalte revendicari?
September 15, 2009
Tio,
nu stiu. Dosarul Remes e suspendat pana la judecarea exceptiei de neconstitutionalitate, parca. Nu sunt vinovati judecatorii de asta, caci asa cere legea. E un subiect pentru articolul anterior…
September 15, 2009
Slow forward,
iti spun sincer ca de data asta sunt descurajat. Singurele motive de bucurie sunt ca inca se mai vad si se mai aud voci responsabile din interiorul sistemului. Neasteptat de putine. Cineva imi dadea exemplu apropo de o greva ilegala a controlorilor de trafic aerian din USA, pe timpul lui Reagan (in anii 80). Administratia a spart atunci greva apeland la alte persoane inclusiv din armata, nu in sensul de violenta! – ci pentru a prelua sarcina vitala pe care greva / santaj o paralizase. Conform legii, aproape toti participantii la greva au fost dati afara din sistem, iar pentru lideri s-au facut (din nou, conform legii) dosare penale si au fost condamnati. Sa pledez pentru ceva similar?
September 15, 2009
@Doc,
Pai, cea mai importanta, din punctul meu de vedere, este normarea muncii.
De aici porneste totul.
Una e sa ai sedinte de 3-5 cauze pe saptamana si alta e sa ai sedinte de 50-100 de cauze.
Numai ca nu e nimeni interesat sa faca o atare normare, pentru ca s-ar vedea ca majoritatea judecatorilor romani (sunt si instante unde volumul de munca este normal sau absolut rezonabil) muncesc cat 10 judecatori din orice alt stat european. Sau ar trebui sa munceasca. Pentru ca ar fi lipsit de obiectivitate sa spun ca pot sa o faca sau ca o fac.
Ai o singura alternativa:
- fie faci rabat de la calitate (si daca asta s-ar regasi doar la modul de redactare a hotararii nu ar fi asa o tragedie, atata tot ca o solutie legala, prost sau insuficient argumentata, nu convinge; problema e ca acest rabat il regasesti si la modul de pregatire al sedintei, cu tot ce inseamna studiu, jurisprudenta CJCE (incidenta cu precadere in domeniul meu), a CEDO, doctrina straina pe domenii care la noi sunt “in aer” (ca achizitiile publice, concurenta) s.a.m.d.
- fie nu faci rabat de la calitate, faci totul foarte bine, insa foarte tarziu. in loc sa redactezi in 30 de zile o hotarare, o faci in 3, 4 sau chiar 6 luni. E un risc pe care ti-l asumi. Dar care te vulnerabilizeaza la maxim. Si nu poti vorbi cand ai ceva de spus, de criticat. Prin urmare, vorbesc doar cei care isi permit: fie pentru ca, intamplator, la instanta lor, volumul de munca nu e coplesitor, fie pentru ca au o functie de conducere care le permite sa nu intre in sala, fie cei care isi bat joc de profesia lor dar sunt, nu-i asa, cu toate lucrarile in termen si la panoul de onoare. Si nu intotdeauna cei care isi permit sa vorbeasca si au ceva de spus.
Aceasta stare de lucruri s-a perpetuat in timp, inrautatindu-se, astfel ca acum a ajuns, in timp, la un nivel insuportabil.
Cu ani in urma, cand s-a pus problema supraincarcarii cu dosare, MJ a gasit solutia (valabila ca solutie de moment si cat timp acoperea un surplus nu exagerat de cauze) sporului de 50% de stres si suprasolicitare neuropsihica.
Ei bine, aici vine culpa breslei magistratilor. Ca nu stiut sa spuna GATA atunci cand volumul de munca a depasit nu de doua, nu de trei, ci de 10 sau 20 de ori un volum normal de munca. Ca au crezut ca, obtinand bani mai multi, vor si putea lucra mai mult (nu-i includ aici pe cei care, indiferent cat timp ar avea la indemana si cat de putine cauze pe sedinta, tot si-ar bate joc de profesie; dar cel putin i-am dibui si nu s-ar ascunde in spatele aceste supraincarcari).
De aceea toata aceasta isterie cu sporul de 50% (aspectele de legalitate nu le mai reiau, imi mentin parerea ca legea nu il mai prevede, astfel ca, de lege lata, el nu se mai cuvine magistratilor). El de fapt nu acoperea un stres sau suprasolicitare neuropsihica in raport de natura profesiei (raportat la un volum normal de munca), ci munca peste acest din urma volum. Cu alte cuvinte, guvernele care s-au perindat, in loc sa plateasca 5 judecatori (asta ca sa fac o medie, sunt situatii cand un judecator munceste cat pentru 10), au platit unul, iar de la introducerea sporului unul si jumatate. Buna afacere. Pe termen scurt DA. Dar lucrurile au luat-o razna rau de tot.
Hai sa facem un mic exercitiu. Esti judecator. O zi pe saptamana sedinta de judecata. 45-50 de cauze. Unii mai mult, altii mai putin. Asta e media.
Cele doua zile anterioare (ca mai mult nu se poate, desi deseori e nevoie) sunt pentru studiul dosarelor. Nota bene, nu pregatirea sedintei, care inseamna mult mai mult. Iti raman doua zile in care sa redactezi 20 -25-30 de hotarari (cam asta e numarul de cauze care “ies”). Daca nu sunt grele, faci 2, maxim 3 pe zi. De dimineata pana seara, nu in program de 8 ore. Ai dosare pe care insa stai si cate 2-3 zile sau chiar o saptamana.
Fa un calcul, vezi cum ajungi in cateva luni intr-o mare buda. Timp pentru studiu, pentru pregatire profesionala, pentru a fi la curent sau chiar a invata lucruri de care nu te-ai mai lovit niciodata pana acum? O gluma…
Si am luat exemplul unui judecator cu volum mediu de activitate.
(Dadeai exemplul cu medicul chirurg. Pai, e ca si cum chirurgul ar refuza sa isi mai programeze operatii pentru faptul ca nu ar mai avea cand sa asigure ingrijirea si supravegherea postoperatorie a celor deja operati, iar riscul ar fi ca operatia sa se fi dovedit inutila, iar pacientul, desi operat, sa moara).
Imi cer scuze daca am fost cam dezlanata, dar sunt intr-un moment de mare cumpana in viata mea profesionala. Si ma tot gandesc sa dau curs invitatiei pe care ne-o fac multi: “Nu-ti convine, pleaca!”.
September 15, 2009
@micsunica
Foarte bine, nu cred ca a contestat cineva ca exista magistrati care pur si simplu au volume nerezonabile de munca. Sigur, exista si magistrati care nu au tot atat, si au primit si dumnealor sporul de stres.
Daca asta era problema, pur si simplu trebuia sa spuneti sus si tare ca nu mai luati dosare peste N pe zi, unde N are o fundamentare oarecare (media UE etc). Nu zicea nimeni ca nu sunteti nerezonabili.
Dar aceasta revendicare nici macar nu a aparut cu ocazia acestei greve ilegale. A fost vorba doar de salarii. Sa inteleg ca vreti normarea muncii (absolut normal) SI IN PLUS sporul de 50% peste salariul care deja include sporul de 50%? Ori normare, ori spor. Iar spor peste spor este nerezonabil.
Ma scuzati daca mi se pare ca la 110 milioane pe luna salariu, cat castiga d-na Pivniceru (nume predestinat justitiei!) numai de la curtea de apel orice revedincare salariala pare aberanta si nesimtita.
Mie mi se pare un moment foarte bun pentru introducerea proceselor cu jurati. Stiu ca sunt foarte multe procese, dar totusi am convingerea ca pentru cazurile in care se poate face puscarie sau suma disputata depaseste un anumit nivel este nevoie de jurati.
Imi este clar ca actuala magistratura nu este in stare sa ofere justitie, deci ar trebui sa fie degravata pe cat posibil de aceasta responsabilitate pe care nu o pot satisface,
September 15, 2009
@micsunica
Un judecator sau un medic care nu are conditii minime ar trebui sa aiba curajul (si situatia finaciara ) sa spuna AJUNGE (individual sau colectiv).
Am inteles aritmetica explicata de tine si sint convins ca exista, mai ales pt judecatori, riscul unui efect de bumerang. Toate deciziile aste improvizate acum pot deveni un balast in 20 de ani intr-o Romanie mai normala (daca).
Succes!
Dar nu pleca niciodata fara sa stii unde te duci!
September 15, 2009
@Doc: pai cam asta ar trebui sa se intample. Incalci legea, esti out. Problema e: cum ii dai afara? Ca tot ei judeca si zic ca datul tau afara e ilegal.
September 15, 2009
micsunica,
constat ca suntem in acord. Constat ca descrii un rau in sistem (supraincarcarea uneori extrema cu dosare a instantelor). Eu descriu un alt sir de rele in sistem – si anume modul in care judecatorii inteleg sa isi apere nivelurile salariale. Doua rele fac oare un bine?
September 15, 2009
Pai dupa cum spune micsunica sunt de 10 ori mai multe dosare/judecator decat e de bun simt. Daca punem un factor de 3 si de la inceputul anului avem 27 de luni de munca. Deci sunt acoperiti pe urmatorii 2 ani. Acum recupereaza orele suplimentare.
Dupa reactiile de mai sus sunt sigur ca gasim imediat alte cateva mii de judecatori sa preia restul de dosare.