Ei da, petrecerea continuă. Curtea Constituţională a trântit legea modificată cu repetiţie, a trântit-o doar pe chestiuni de formă (vezi completarea de la articolul acesta, şi mai ales comentariul lui Sandu şi răspunsul meu). Ce s-a întâmplat? Din puţul obsesiei anti-prezidenţiale, parlamentarii au modificat legea de două ori, practic în paralel. Odată pentru a dezbate un amendament PSD, şi a doua oară profitând că legea le fusese retrimisă de preşedinte spre reexaminare. Preşedintele acuzase nişte erori scăpate în lege apropo de reglementările referendumului local. Parlamentul a trecut peste regulamentele proprii de funcţionare, şi a decis să modifice legea şi în alte privinţe. Judecătorii au decis astăzi că a trecut şi peste Constituţie. Motivul e simplu şi limpede: parlamentarii nu s-au rezumat la a reexamina legea, ci au scris practic una nouă; însă legea asta nu poate fi trimisă spre reexaminare de preşedinte. Asta înseamnă că au anulat efectiv prerogativa prezidenţială de trimitere a legilor la reexaminare, art. 77 alin (2). Din nou, e o chestie evidentă, am semnalat-o încă de atunci. Dar pentru acest parlament iresponsabil nu contează.
April 4, 2007
E exact ca si publicarea unor ordonante de urgenta fara semnatura ministrului Justitiei. Ilegal, dar “solidar”.Ar trebui sa facem un top al abuzurilor legislative. Ce zici?
April 4, 2007
Stimate Doc,
E frumos de vazut solutia inainte de a se pronunta CC.
Nu-i asa? Felicitari !
Sunt sentimente aparte de confirmare, de utilitate, de incurajare. Poate cel mai important ar fi cel de incredere, in puterea analitica proprie, dar mai este si o alta incredere, in impartialitatea celor abilitati sa decida la CC.
Impatialitatea lor este determinanta, de ea depinde cel mai mult previzibiliatea solutiei si “atingerea” sentimentelor amintite. Altfel, riscam sa oscilam intre ele si antagonicele lor. Chiar sa ajungem pana la dezamagire sau, mai rau, la convingerea ca suntem inselati.
Analog se intampla in instantele de judecata. De la dezamagire pana la convingerea ca ti s-a servit o clara nedreptate, n-ar fi decat …increderea in solutia proprie si evidentza lipsei de previzibilitate.(uneori prea sfidatoare).
E mult mai placuta identitatea de solutii, chiar cand nu ne priveste direct. Daca ne pasa, ne simtim sau suntem direct interesati, e si mai placut.
Succes in continuare !
April 4, 2007
Aol,
chestia cu ordonanta aia e mult mai grava, sincer eu sunt convins ca si pe aceea CCR o s-o anuleze, si aproape ca as vrea sa n-o faca. Caci legal alegerile vor ramane pe 13 mai, insa practic nu se mai pot organiza atunci, deci va ramane in vigoare amanarea lor. Or asta e gravissim! Inseamna in efect o anulare a statului de drept. E politica faptului implinit, implinit in ciuda legii. E un precedent mizerabil.
Oare cine,
sa stii ca nu merit nici un fel de lauda sau felicitare. Pur si simplu lucrurile astea sunt EVIDENTE. Eu nu sunt expert in drept constitutional, dar de citit pot sa citesc constitutia, la fel cum pot (si trebuie) s-o faca parlamentarii. Insa lor nu le pasa de ea. Inca ceva, asta e anularea modificarii numarul doi, dupa ce si prima a fost anulata! Mai sunt pe rolul parlamentului inca doua (!!) modificari ale legii, separate de asta, reconsiderarea variantei cu numarul 1 si o versiune noua a legii.. Cu asta vor fi trei in plus fata de cele anulate deja. Adica in total 5 dezbateri pe aceeasi lege generand versiuni care sunt returnate de Curte. De asta spun ca e iresponsabilitate; nu e necunoastere a legii fundamentale, este refuz de a o lua in considerare din ratiuni de lupta partizana.
In alta ordine de idei, tinand cont de inspiratia partizana a majoritatii, nici eu nu am incredere in majoritatea de la CCR.
April 5, 2007
Daca nu ne plac deciziile curtii s-ar putea ca defectul sa nu fie in “majoritatea” de acolo ci in litera si spiritul constitutiei. Sigur ca suna prost sa spu:i eu nu am incredere in constitutie.
In ce priveste legea referendumului eu spun ca e o chestiune de “smecherie”.
E normal ca Parlamentul sa aiba dreprul de a modifica acea lege.
Daca o facea printr-o noua lege, era de asteptat ca Basescu sa astepte 30 de zile si dupa sa o returneze parlamentului. Dupa revotarea in parlament , o ataca la curtea constitutionala. In felul asta abia dupa vreo trei luni era aprobata. PSD a incercat sa evite “taraganarea” asta. Nu i-a iesit.
Pe de alta parte, discursul presedintelui care umple tara de hoti cinstiti, nu e in nici un fel util romanilor. In loc sa puna SRI-ul sa asculte telefonele politicienilor pentru a-i putea santaja mai tarziu, ar trebui sa se ingrijeasca de judecatorii pe care ii face inamovibili probabil inainte de a le “verifica” moralitatea.
Oricat de mult ti-ar displace tie linistea, eu cred ca rolul guvernului este de a conduce tara si nu de a faca show la televizor. Dar un lider pentru a conduce eficient are nevoie de credibilitate. Si aici a sabotat Basescu. Fara credibilitate nu exista autoritate si trebuie sa faci telenovela pe sticla. Pentru noi un guvern TV e rau. Asa cum presedintele TV e rau. As vrea sa aud sentintele definitive ale judecatorilor mai mult decar talanga sparta a procurorilor sau a ciobanului de la Cotroceni.
In ce priveste strategia presedintelui, el sabotand tara are doar de catigat: Pentru ca desi e la putere se da de ceasul mortii sa se puna in opozitie. Si aproape ca reuseste. Jocul presedintelui e o insulta la inteligenta noastra. Sigur, care (mai) este !
April 5, 2007
Doc, vreau sa iti spun ca iti apreciez foarte mult articolele si le caut cu interes pentru ca vad in ele o explicare foarte clara si adinca a realitatilor care se intimpla sub ochii nostrii. Sper, ca in locul unde esti sa lupti pentru adevarul curat si asfel fiecare din noi, acolo unde sintem, sa schimbam ceva in tara asta.
April 5, 2007
Doc,
Iar intrebari si nelamuriri:
-in noile conditii, mai are rost pt. guvernarea PNL/PSD suspendarea Presedintelui?. Stiu ca, in vechile conditii miza era suspendarea lui pt. a beneficia de cele 30 de zile vacaroiene. Dar acum PSD-ul are un guvern. Crezi ca mai este interesat sau suspendarea va ramine doar oful lui felix cattus si a lui Vadim?
- in cazul unui raspuns favorabil dat lui Tariceanu, in legatura cu Cioroianu, este acesta un precedent care mai poate fi folosit sau devine caduc prin faptul ca Presedintele ia semnat, in noua formula guvernamentala numirea celui doilea la portofoliul externelor?
- in conditiile blocajului complet mass-media impotriva Presedintelui, are el vreo sansa sa afle ce ne mai agitam pt. el unii dintre noi? Stiu, asta e off topic, dar avem dreptul si la intrebari personale, nu-i asa?
Iti multumesc mult.
April 5, 2007
Ce pot sa remarc este ca sintem in plin joc al absurdului.
Pe de o parte avem o procedura de suspendare a presedintelui, in care acesta este acuzat de parlament ca a incalcat grav prevederile constitutionale pentru ca a vorbit (imunitatea pentru opiniile politice fiind astfel, in viziunea parlamentarilor, doar atributul acestora, desi Constitutia prevede explicit altfel), a timorat (sic), a acuzat (iarasi sic), si-a pus semnatura cu recomandarea de “rezolvare conform legii” (urmarind bine-nteles ca rezolvarea sa nu se faca in acest fel) pe documente.
Pe de alta parte, presedintele comisiei de analiza (sic) a faptelor presedintelui ameninta pe fata DNA-ul (printre altele parte a puterii judecatoresti) ca “cineva va plati”, substituindu-se CSM-ului, iar parlamentul scoate pe banda legi (nu vorbe) catalogate de CCR ca neconstitutionale.
Intrebarea logica imediata este daca nu cumva parlamentul ar trebui sa faca obiectul suspendarii si nu presedintele. Dar cine suspenda Parlamentul?
April 5, 2007
Dr. A.
sigur ca Parlamentul poate modifica orice lege (de fapt si pe asta au modificat-o de cateva ori la rand) dar nu atunci cand le este trimisa spre reexaminare. O astfel de cale de modificare este interzisa si de regulamentele parlamentare si de constitutie. Restul mesajului e opinie politica, nu comentez.
Andy,
multumesc mult!
Ina eyre,
– Nu stiu daca pentru majoritatea parlamentara mai are rost sa-l suspende pe presedinte, depinde (cred eu) mult de ce o sa decida CCR, avizul ala fie el si consultativ. Daca va fi negativ eu cred ca nu vor vota suspendarea. Daca va fi pozitiv, sau ambiguu, o sa-l suspende fara probleme. Nu uita ca presedintele are tot felul de prerogative, altele decat desemnarea premierului. De exemplu numeste o treime din judecatorii de la CCR la terminarea mandatului acestora.
Astea nu sunt chestii care sa apara in mass-media.
– Eu personal nu cred ca e un precedent grav; personal, cred ca presedintele nu are dreptul de a refuza numirea in post al unui ministru ales de premier. Presedintele a spus atunci ca va semna decretul la restructurarea guvernamentala, sau daca premierul va trece ministrul prin parlament. E o pozitie nuantata cu care sunt de acord; dar nu stiu in ce masura este acoperita de textul constitutiei noastre.
– Blocajul mass-media nu este complet. E limpede ca exista un partizanat antiprezidential la anumite posturi, ziare si comentatori; dar presedintele nu este chiar izolat. In rest, presedintele poate afla informatii despre ce se intampla, apropo de el, pe bloguri …citindu-le, pur si simplu.
April 5, 2007
“in conditiile blocajului complet mass-media impotriva Presedintelui”
domne…unii traiesc intr-o alta Romanie, o Romanie creata de paranoia lui Basescu. Discursul bolsevic plin de mesaje stangiste de ieri m-a convins ca e paranoic irecuperabil.
si repet aici..evz, rl, cotidianul, realitatea, tvr, hotnews, B1TV, curentul, 22, dilema samd. toate probasescu, unele cu accente patetice.
a vorbi de un blocaj…ma duce cu gandul la manipulare si la rea credinta.
April 5, 2007
Stiu ca e putin offtopic, dar daca tot se inghesuie parlamentarii la modificat legea referendumului, as propune sa facem cumva si sa putem dizolva parlamentul tot prin referendum, ca sa fie totul “in oglinda”.
April 5, 2007
Deci, oameni buni:
Referitor la remarca lui Doc, cum ca presedintele, desi e la putere, se chinuie sa intre in opozitie. Eu cred ca, de fapt, presedintele la putere, incearca sa se opuna puterii sa se alature opozitiei. Eu cred ca, de fapt, teoretic, guvernul e puterea executiva, care teoretic e executantul (dupa nume, nu???…) puterii legislative, anume parlamentul, constituit ca 2 parti (nu ma refer la camere), una preferabil majoritara, numita “putere”, iar cealalta parte e “opozitia”. Eh, daca tu castigi alegerile cu un program, si formezi un program de guvernare care suna bine la popor, dar pe care n-ai niciun interes sa il urmezi, ca ti se strica ploile personale, te mai poti numii “la putere”? Nu esti cumva o alta forma a opozitiei, una cu masca?
Probabil exact acest lucru il face presedintele Basescu (cu bubele lui, ce-i drept, dar, vezi Bush, se poate si la case mai mari…), incearca sa dea jos masca opozitiei “la putere”, sau puterii “la opozitie”. Poate singurul care, pana acum, a dovedit si inca dovedeste ca nu face jocurile opozitiei sau mafiilor, e Basescu. De-aia trebuie “cernut”. Nu spun ca restul sunt corupti cu totii, doar ca se pierd alde Macovei, Blaga, Flutur si altii numarati printre ceilalti.
Cam asta e “puterea si opozitia” pe care le avem, adica, nu prea avem putere. Daca pana acum am avut o opozitie considerata putere, cu ceva reprezentanti adevarati ai puterii infiltrati pe ici pe colo, ei bine, asa cum ati vazut, ei au fost cu totii inlaturati. Si nu e vb de culoare politica neaparat (Macovei era independenta).
In rest, sa traim bine.
Dumnezeu sa binecuvanteze Romania si pe romani, chiar daca cei mai valorosi, cu foarte putine exceptii, au cam parasit tara.
Cip
April 16, 2007
[...] Ce fac parlamentarii români, dincolo de discursuri sforăitoare despre binele poporului român, foarte proaste din punct de vedere oratoric? Păi, parlamentarii români îşi cresc salariile, îşi iau abonamente la gimnastică din banii statului, îşi votează achiziţia de tehnică de calcul superperformantă (deşi pentru navigat pe Internet şi scris un document în MS Word au nevoie, probabil, de 10% din puterea de calcul a procesorului). Parlamentarii români se joacă de-a modificatul legilor până când vor nimieri o variantă care să nu cadă la Curtea Constituţională (da, lectura Constituţiei constituie un exerciţiu prea greu), introduc nepoate care să voteze în locul lor, sar peste ordinea de zi pentru că uită, uită să dezbată legi pentru ca acestea să se aprobe tacit, dau legi prin care infractorii să scape bine mersi dar înjură ministrul Justiţiei că nu-i prinde, fac circ şi se bucură de el atunci când un preşedinte condamnă comunismul dar ne vorbesc despre democraţie şi integrare europeană, cer demisia directorului SIE dar apoi constată că acesta nu a comis nici o ilegalitate ci a avut doar o exprimare nefericită, nu au activitate deloc în teritoriu, chiulesc de la şedinţele Parlamentului, convoacă directori de servicii secrete de urgenţă dar uită să mai vină să-i audieze, adorm le şedinţe. Sunt trimişi de electorat pentru nişte valori cu un mandat şi cu un vot negativ împotriva PSD iar ei decid, fără să mai întrebe electoratul, să-şi asume alte valori, un alt mandat şi să lucreze cu PSD. [...]
May 3, 2007
[...] Mi-e teamă că iresponsabilitatea parlamentului cu numărul cinci a ajuns la un asemenea nivel încât mă lasă fără un titlu potrivit. Legea referendumului a fost, încă odată, faultată de parlamentari – însă acum au reuşit performanţa s-o faulteze altfel decât printr-o lege. Ştiu, nu este deloc clar; nu e de mirare, căci e opera “forului de reprezentare suprem” din Absurdistan. Ca să explic va trebui să adopt ipoteza, de neimaginat probabil pentru majoritatea parlamentară, că trăim totuşi într-un stat de drept, în care respectarea Constituţiei şi a legilor este obligatorie – chiar şi pentru demnitarii care îşi bat joc de ele, doar pentru că pot s-o facă. [...]
May 4, 2007
[...] S-a spus că “Curtea Constituţională s-a răzgândit”, că prin decizia asta judecătorii şi-au încălcat jurisprudenţa, ceea ce ar fi într-adevăr un argument pentru netemeinicia ei. Însă eu am fost un observator destul de atent al încercărilor de modificare ale legii, şi al motivelor pentru care ele au eşuat la Curtea Constituţională, şi pot spune că în nici una din deciziile respective nu au oferit un argument care să contrazică decizia de azi. Motivele pentru care formele anterioare ale legii au fost respinse au fost: – interzicerea suprapunerii, respectiv a proximităţii temporale între alegeri şi referendum, – creearea în lege a două tipuri de preşedinţi ai statului, după turul în care au fost aleşi şi – modificarea legii transmise spre reexaminare altfel decât privind motivele din cererea de reexaminare. [...]
September 25, 2007
[...] Da, am o senzaţie de deja-vu ceva de speriat. Am scris, şi am scris, şi am scris, şi am tot scris pe subiectul acesta; nu din alt motiv decât că acest parlament a scris, a scris şi a tot scris o versiune flagrant neconstituţională a legii. [...]
November 8, 2007
[...] De altfel, într-una din cele două situaţii excepţionale, Curtea Constituţională a judecat la fel. Ironic, cazul se referă … tot la o modificare iresponsabilă a legii referendumului. Curtea a respins o modificare a legii, cu argumentul că, dacă acelaşi proces legislativ, după cererea de reexaminare, produce un alt text decât cel iniţial (reexaminat sau nu) atunci prerogativa prezidenţială este anulată. În a doua situaţie, Curtea nu poate respinge modificarea, căci aceasta este cerută tot de ea, pe motiv de neconstituţionalitate prevederilor iniţiale. De fapt, în cazul de faţă, legea în ansamblul ei a fost declarată neconstituţională. Cu alte cuvinte, chiar dacă avem acelaşi parcurs legislativ, în faţa preşedintelui a ajuns un alt text de lege decât cel iniţial, cel pe care-l ceruse odată reexaminat, prin urmare preşedintele este îndreptăţit să ceară din nou reexaminarea. [...]