Pentru cei care au ajuns ceva mai târziu în dezbatere: legea referendumului a fost retrimisă de preşedinte în discuţia Parlamentului. Subiectul a devenit fierbinte, pentru că PSD a iniţiat procedura de suspendare a preşedintelui, proces decis în final de votul popular, în cadrul unui referendum. Cu această ocazie PSD (şi, probabil, PRM şi PC) propun modificarea legii pentru a face mai simplă demiterea preşedintelui suspendat. Şi PNL, prin mai mulţi lideri ai săi, a pledat pentru; în schimb preşedintele Băsescu şi PD s-au declarat virulent împotrivă, democraţii ameninţând chiar cu ieşirea de la guvernare.
Bun, e clar de ce face asta PSD (şi restul opoziţiei) căci partidul dlui Geoană s-a opus odinioară exact prevederii pe care acum o susţine. În schimb PNL are de partea sa consecvenţa în această acţiune, căci este o prevedere pe care au susţinut-o şi pe vremea când erau în opoziţie, o propunere pe care o susţin în principiu, fără legătură cu situaţia actuală. Nu văd de ce nu le-aş acorda prezumţia de bună-credinţă.
Acestea fiind spuse, analiza de faţă nu-şi propune să se ocupe neapărat de implicaţiile politice imediate ale revizuirii legii referendumului, ci să determine dacă modificiarea este sau nu corectă. Pe scurt, legea în vigoare spune că referendumul de demitere a preşedintelui nu se consideră aprobat decât dacă au votat DA peste jumătate din întregul electorat, indiferent de prezenţa la urne. Opoziţia şi PNL propun ca referendumul de demitere să fie la fel ca celelalte două (de revizuire a constituţiei şi consultativ): este validat de prezenţa a peste jumătate din electorat, şi decide pentru demitere dacă majoritatea celor prezenţi la urne votează DA.
Care variantă este corectă? Pentru asta trebuie să ne întrebăm care e noima referendumului? Ce-şi propune acest instrument? Simplu, îşi propune să afle opţiunea electoratului într-o anumită chestiune, şi să decidă în funcţie de ea. Iar opţiunea electorală se împarte între cei ce votează DA, cei ce votează NU şi cei care nu votează deloc. Categoria acestora din urmă face diferenţa între cele două cazuri. Din 18 milioane de electori circa 8 absentează de la vot, cu alte cuvinte, pe legea actuală, cei prezenţi trebuie să voteze aproape toţi pentru demitere pentru ca aceasta să aibă loc.
Absenteismul, probabil că în marea sa majoritate, este unul negativ. E indiferenţă. Electorii nu vin la vot pentru că nu ştiu sau nu vor să ştie chestiunea în cauză; nu îi interesează sau le este indiferent rezultatul, poate chiar referendumul în sine. Este opinia lor şi referendumul ar trebui să ţină cont de ea ca atare. Nu ţine cont, conform prevederilor în vigoare. Ca să fie aprobată demiterea, numărul de voturi DA trebuie să depăşească numărul de voturi NU plus absenţii. Dar această însumare este implicit o deturnare a opţiunii electorale. Pe scurt, versiunea actuală a legii este incorectă din cauză că, pentru scopul deciziei referendumului, ea reprezintă în mod eronat voturile absenţilor ca voturi negative. Dacă aceşti absenţi sunt indiferenţi şi rezultatul referendumului le este egal, atunci ei ar trebui să fie socotiţi ca atare şi să nu intre în calculul pentru aprobarea sau respingerea demiterii. Cu alte cuvinte, versiunea corectă a legii referendumului este cea propusă de opoziţie şi PNL. Cu două amendamente, totuşi.
Am spus că absenteismul este negativ în marea lui majoritate. Dar nu în întregime. Există electorat căruia nu-i este indiferent referendumul şi nici rezultatul lui, dar care nu este de acord cu opţiunile prezentate, nu vrea să aleagă nici una din ele. Spre exemplu, cineva poate să spună că nu poate nicicum vota DA la cererea de demitere a preşedintelui Băsescu, pentru că PSD n-are motive legale pentru demitere. Totuşi, nu ar vrea să voteze NU, pentru că nu-i convine să dea impresia că-l susţine pe actualul preşedinte. Or, dacă se modifică legea atunci absenţa de la vot se socoteşte egal, şi nici cu asta nu e de acord. Soluţia ar fi ca legea să prevadă şi opţiunea “Nu sunt de acord cu nici una din variante” pentru cei ce sunt în situaţia asta. Acesta ar fi primul amendament.
Al doilea porneşte de la constatarea că preşedintele şi democraţii au două argumente valide pentru poziţia lor. Primul ţine de principiul simetriei – regulile de alegere a preşedintelui şi demitere ar trebui să fie simetrice. Or, condiţia constituţională pentru alegerea directă (nu selectarea competiţională) a preşedintelui este să fie votat de jumătate plus unu din întregul electorat. Nu ştiu cât de tare e argumentul legal, constituţional; dar dacă discutăm de corectitudinea unei măsuri cred că ar trebui să ţinem cont de el. Mai ales că el se leagă de al doilea argument: faptul că se schimbă regulile în timpul jocului, se schimbă o lege pentru un scop partizan punctual şi imediat. Din nou, liberalii spun că nu acesta e scopul lor, că nu susţin modificarea legii pentru “o persoană anume”, ci din principiu. Ar putea să dovedească acest lucru extrem de uşor, adaugând la modificările intenţionate o prevedere tranzitorie: noile reguli pentru aprobarea referendumului de demitere nu intră în vigoare decât după următoarele alegeri prezidenţiale.
COMPLETARE (21 februarie): Văd acum că scriam de consecvenţa PNL şi de faptul că fac această modificare din principiu. Între timp m-au lecuit de astfel de naivităţi, şi premierul Tăriceanu în direct la Sinteza Zilei, şi Crin Antonescu în Parlament, şi aşa mai departe.
January 27, 2007
pai si pana la urma, daca nu sunt de acord ca basescu sa fie demis si nu sunt de acord nici sa ramana presedinte presedinte, nu ma proiectez instantaneu intr-un univers paralel in care logica functioneaza altfel?
January 27, 2007
Nu cred. Chiar ca mi-ar place ca o contradictie logica sa proiecteze pe vinovat, fie si pentru cateva clipe, intr-un univers paralel si paradoxal populat de notari sarcastici, sfincsi, sofisti si alte ghicitori. Ar fi ceva mai aerisite si clasa politica si ziarele.
Revenind la articolul meu, eu nu spun ca un votant ar putea simultan sa fie si sa nu fie de acord cu propunerea supusa referendumului. E vorba de un votant care o respinge. Or, daca exista un motiv pentru care aprobi o masura, pot exista multe motive, diferite sau chiar divergente pentru care o respingi. Poate ca exemplul dat in articol n-a fost cel mai bun. Sa luam altul: revizuirea constitutiei. O aproba cei care considera e buna, mai buna decat cea in vigoare. O resping cei care considera ca e rea, mai rea decat cea in vigoare. Dar pot sa fie unii care sa considere ca n-o pot vota pentru ca e incompleta. Sau pentru ca nu sunt de acord doar cu o anumita prevedere. Sau pentru ca nu considera ca e necesara revizuirea la momentul acela. Sau din cine stie ce alt motiv. Sigur, nu se pot trece toate optiunile acolo. Dar mi s-ar parea cinstit sa le dai oamenilor astia o posibilitate sa spuna ca nu se regasesc in nici una din optiunile prezentate.
January 27, 2007
Astept din clipa in clipa norisorul de fum in care ti se va evapora blogul. Pacat ca nu putem conversa si dupa aia… Intr-o nuvela a lui Asimov, dupa ce eroul a ajuns la concluzia ca mai exista un univers in afara de al nostru, a avut revelatia ca 2 e o cifra banala: 0, 1 si un infinit conteaza cu adevarat… Adica exista un infinit de universuri paralele, deci va fi foarte greu sa te regasim si sa te tragem inapoi.
Acuma, revenind la subiect, cand iei o decizie, sa faci sau sa nu faci ceva (DA/NU), intr-adevar iei in considerare o suma de elemente si probabil ca fiecare decizie are un cost de oportunitate, ce sa-i faci… Dar intrebarea nu poate fi formulata altfel in cadrul fizic si constitutional actual (da, vreau sa fie suspendat, dar numai rinichiul stang… da, vreau sa fie suspendat, dar numai in weekend… nu, nu vreau sa fie suspendat, dar sa nu mai bea atata…)
January 27, 2007
grav e ca s-a ajuns aici…si mai grav e ca are sanse de reusita. era taman ce ne lipsea…in loc sa facem proiecte ne tinem de suspendari…insa principalul vinovat este “dispretuitorul a tot ceea ce nu e el” basescu. ziceam de nastase ca e arogant si ingamfat…na ca ne-am pomenit cu un atotstiutor la fel sau poate chiar mai nociv.
January 27, 2007
Astept din clipa in clipa norisorul de fum in care ti se va evapora blogul. Trebuie sa stai la coada. Sunt altii care asteapta, chit ca nu dau decat o bucatica de norisor la fiecare, sa ajunga.
La subiect, si eu spuneam acelasi lucru; nu se poate sa fie inscris fiecare motiv pentru care respingi un referendum. Dar nu cer asta; cer doar ca sa existe o a treia varianta de raspuns, pentru cei ce nu se regasesc in nici una din celelalte si nici nu vor sa se considere ca nu-i intereseaza subiectul.
January 27, 2007
Ok… Completeaza, te rog, la puncte-puncte cu un al treilea raspuns valid dpdv constitutional, care sa nu fie redundant si care sa nu fie “nu stiu/nu ma intereseaza/hai la o bere”.
“Intrebare:
Vreti ca domnul Basescu sa-si ia la revedere de la functia actuala?
1. DA
2. NU
3. …. ….. ….”
January 27, 2007
“Nu sunt de acord cu nici una din variante”
Care poate sa insemne, “nu vreau sa plece dar sa nu mai bea”, “nu trebuie suspendat, trebuie sa-l impuscam, dom’le!”, “as vota da, dar sa ramana dna Udrea la cotroceni”, “jos iliescu!” etc.
January 27, 2007
Sau: “don’t worry, there’s no sugar!”
Ma duc la nani in universul meu….
January 27, 2007
“as vota da, dar sa ramana dna Udrea la cotroceni”,
sau
as vota dar sa pozeze dna Udrea in Playboy
serios si oarecum (dar doar oarecum) offtopic: sunt subiecte de referendum unde este extrem de important cum se formuleaza intrebarea pentru ca altfel raspunsurile de tip da sau nu conduc la concluzii false. exemplu: canada s-a dotat cu o lege a claritatii referendare dupa ultimul referendum pentru independenta care a avut loc in Quebec.
De ce? Pentru ca poti formula o intrebare (despre autonomie sa zicem) sub o forma din care maghiarii inteleg ceva iar romanii altceva. O astfel de lege spune ca intrebarea trebuie sa fie foarte clar formulata. sunt diferente intre: “sunteti de acord ca maghiarii din Harghita sa fie autonomi ?” si “sunteti de acord cu autonomia judetului Harghita?” (doar ca exemplu, pt ca e mai usor de inteles din .ro; n-am nimic cu populatia maghiara)
la fel, legea stabileste ca anumite chestiuni necesita un procentaj mai mare decat altele pentru a fi abordate. De exemplu, in Canada, un referendum pentru constructia unui spital (un exemplu aiurea) se poate aproba cu 51% din cei prezenti la vot. separarea quebecului ar trebui sa atraga cam 60% pentru ca este o chestiune prea importanta sa fie decisa doar de 51% din alegatori.
cred ca legea ar putea fi modificata si in acest sens, al stabilirii unor chestiuni importante unde sa fie nevoie de mai mult de 51% de voturi. si aici ar putea fi demiterea presedintelui, intrarea intr-un razboi etc
January 27, 2007
SI CARE AR FI EFICIENTA DIN PCT DE VD AL REFERENDUMULUI ?
Am avea, sa zicem, 43% DA, 39% NU si 18% ALTE RASPUNSURI ( de ex. O vreau pe ELENA UDREA in locul presedintelui………..)
SI ???
Ce am obtinut ?
NU AVEM MAJORITATE, NE REINTOARCEM LA REFERENDUM PESTE O LUNA.
Alti bani, alta distractie….si tot asa, pana ne plictisim.
PAREREA MEA : REFERENDUMUL TREBUIE SA FIE CU DA SI NU – CA SA POTI AVEA O IMAGINE IMEDIATA.
CINE E INTERESAT, VINE.
CINE NU, STA ACASA.
NU MERGE CU NUANTE.
January 27, 2007
Si asta pentru ca un referendum nu este un SONDAJ DE OPINIE.
Unde alegem din 5 sau 6 varante posibile( sau mai putine sau mai multe )
La referendum vii sa spui clar ce vrei.
DA sau NU.
Si nimic mai mult.
January 27, 2007
Calin, un referendum chiar este un sondaj de opinie, la nivel de tel de principiu. Urmareste sa vada ce doreste populatia (cu cat mai multe nuante se poate) si sa decida in functie de asta. Apoi eu nu sustin 5, 6 variate, ci doar una suplimentara care sa arate ca sunt votanti care au un motiv sa respinga particular (din nou, revin la exemplul revizuirii constitutiei din 2003 – erau cei ce votau NU pentru ca nu considerau buna rectificarea si cei ce votau NU doar pentru ca nu voiau sa dea impresia ca sustin PSD, e corect ca aceste doua optiuni sa nu fie bagate la un loc). In fine, reprosul tau de la inceput e invalid. Un referendum e aprobat daca raspund DA peste jumatate din votanti. Este respins in alte conditii, indiferent cate variante de NU sunt.
trustman,
nu stiu daca demiterea presedintelui ar trebui sa aiba nevoie de supermajoritate. Nu vreau sa speculez legat de tine, dar exista riscul ca dezbaterea sa fie “personalizata” pe cazul imediat al suspendarii lui Basescu. Or aici problema e ca procedura este deturnata de la sensul ei normal prevazut in constitutie (a recunoscut-o, cu jumatate de gura, iorgovan, cand l-a intrebat ce se intampla daca CCR da aviz negativ; s-a balbait si a spus dupa multe invarteli ca pana la urma decizia este totusi politica). Ca sa nu mai vorbim de motive. Auzi acolo, unul din motive e conducerea in stare de ebrietate! Imi inchipui stire pe fluxurile internationale: “Romanian president suspended for serious breaches to the Constitution, as in being suspected of driving under influence” Rad si curcile. Dar nu e de ras. Se perverteste un mecanism constitutional care are un rol precis si cat se poate de legitim; si de asta reactia fireasca este sa faci destul de stricte conditiile de aprobare a referendumului, pentru a pune stavila (inca odata) unui partid si probabil unui parlament iresponsabil.
January 27, 2007
Cred ca nu voi fi de acord.
Un SONDAJ DE OPINIE nu produce efecte, in afara de faptul ca ma informeaza in legatura cu ce mai simte omul, cu ce mai vrea omul, cu ce partide ar vota omul maine, etc.
UN REFERENDUM PRODUCE EFECTE : DACA TARA ZICE NU LA REFERENDUM, ATUNCI TARA NU INTRA IN UE ( dau un exemplu )
DACA TARA ZICE DA, VREM SA-L SUSPENDAM PE BASESCU, ATUNCI DA, IL SUSPENDAM. De aici si batalia pe referendum – sa fie 51% din cei prezenti sau 51% din masa electorala.
Deci : un REFERENDUM nu este un sondaj de opinie : ESTE OPINIA INSASI.
January 27, 2007
Servus, Doc !
Doc, iti scriu ca sa te rog ceva tare-tare important pentru mine.
Te rog citeste ce scrie Liviu M. la adresa asta :
http://www.hotnews.ro/PSD-a-adunat-semnaturi-in-alb-pentru-suspendarea-lui-Traian-Basescu-articol_64223.htm#adaugaComentariu
El ar vrea sa scriem “fiecare” dintre noi la ONG-uri, care ele, la randul lor, “sa stranga” 500.000 de semnaturi ptr. modificarea Constitutiei, astfel incat daca suspendarea lui base nu reuseste, parlamentul sa se auto-dizolve.
Chestia asta nu are nici un fel de reusita si ma tem rau de un lucru: ca aceasta sa nu fie o deviere a curentului de opinie care se formeaza acum impotriva suspendarii, spre directii care oricum NU SE POT MATERIALIZA.
Adica, oamenii sunt indreptati sa-si consume energia pe un scop care se va dezumfla ca un balon de sapun, si va duce in final la demobilizarea tuturor.
Din cate stiu eu e o tehnica securista veche, dar as vrea sa stiu si parerea ta despre acest demers.
Te rog mult, uita-te si spune-mi parerea ta.
MULTUMESC,
Ioana
January 27, 2007
@doc – nici eu nu stiu daca demiterea presedintelui are nevoie de 60%. era doar un exemplu si nu se referea doar la basescu chiar daca eu personal consider ca nu a facut nimic pentru a fi suspedant.
pe de alta parte, aia cu claritatea intrebarii e important. pentru ca, asa cum ai spus, decizia de suspendare a presedintelui are totdeauna ceva politic in ea. intrebarea pentru suspendare/demitere poate fi formulata sub forma: sunteti de acord cu demiterea presedintelui X (ceea ce e destul de clar dupa parerea mea) sau sunteti de acord ca presedintele X a incalcat constitutia (ceea ce duce la demitere dar nu este suficient de clar din punctul meu de vedere pt ca sunt multi oameni care habar nu au cum e cu constitutia).
poate tu stii (nu am cautat legea pe internet): odata ce se decide referendum, partile au voie sa-si sustina opinia printr-o campanie de x zile? adica presedintele sa se apere iar ceilalti sa-l acuze?
January 27, 2007
Daca ramanerea presedintelui ar sta in aparitia doamnei Udrea sau nu in Playboy, s’ar putea sa’l desoperiti in revista si pe domnul Cocos, impreuna cu tot staff’ul de la GoldenBlitz, iar Boc pe coperta zambind …”FREE NUMBER”!
January 28, 2007
Ioana,
cu 500.000 de semnaturi (atentie, semnaturile trebuie sa fie depuse intr-un mod formal, nume, prenume, date de indentificare, semnatura) se poate initia revizuirea constitutiei dar … dar atat. Adica semnaturile pot initia revizuirea, dar NU pot impune (formal vorbind) ce anume si cum se revizuieste. Asta decide Parlamentul cu doua treimi. Ironic, nu? Ma indoiesc ca va exista in acest parlament fie si o majoritate simpla care sa sustina o asemenea prevedere. Totusi, 500.000 de semnaturi pentru o anumita modificare este un argument politic formidabil, iar propunerea mi se pare de bun-simt.
trustman,
nu exista o astfel de prevedere. Practic, referendumul se poate organiza imediat dupa ce Parlamentul a votat suspendarea; cele 30 de zile prevazute de constitutie este data pana – nu de – la care se poate organiza referendumului. Presedintelui i se da dreptul sa se apere – in fata Parlamentului.
January 28, 2007
“Presedintelui i se da dreptul sa se apere – in fata Parlamentului.”
mie mi se pare aiurea. daca decizia finala e a “boborului”, atunci ar trebui sa ai dreptul sa te aperi in fata lui, nu in fata parlamentului. stiu textul cu parlamentul reprezinta poporul dar asta nu o crede nici el, cu atat mai putin poporul. vezi si cota de incredere pe care romanii o au in parlament/parlamentari.
January 28, 2007
Doc,
Iti multumesc tare mult pentru bunavointa si pentru raspuns. Am citit si am vazut si eu ca asa este, si mai mult, m-am convins ca initiativa in sine este foarte oportuna. ma gandesc chiar sa ma inscriu ca voluntar in ONG-ul pe care il vor alege ca sa-i ajut la strans semnaturi.
Ma ingrijora si pe mine acest aspect, stiu ca semnaturile trebuie sa poarte toate elementele de identificare, asa cum ai spus tu, deci trebuie facut ceva in mod organizat, nu se poate face asta pe net.
Trebuie sa-ti mai spun ca ei au nevoie si de specialisti in constitutie, sau, ma rog, in drept, care sa-i ajute la formularea cererilor de revizuire. Poate arunci un ochi daca ai timp ? Pt. ca ma gandesc ca daca tot se porneste, sa ne amintim de toate “durerile” noastre, de CSM, de CCR, de “prezumarea averii ca fiind licita”, organizarea teritoriala pe regiuni ? oara intra tot aici ? Toate “durerile” noastre vechi…
Este un topic deschis pe Hotnews iar aici este un blog:
http://360.yahoo.com/mlkoby
Iti multumesc inca odata pentru raspuns, si iti doresc mult, mult bine si succes in continuare cu acest blog.
In timp ce ziarele mor, el a devenit un adevarat ziar viu !
Ioana
http://360.yahoo.com/mlkoby
January 29, 2007
s-a deschis cutia pandorei. cu schimbarea legii referendumului practic un presedinte in romania nu prea mai are sanse sa stea 5 ani. niciun presedinte din lume nu reuseste sa aiba peste 50% popularite pe timpul mandatului. la orice mica greseala se poate declansa procedura de suspendare si gata cu presedintele. in special in cazul nostru unde alegerile pt presedinte nu mai coincid cu alegerile parlamentare. cum se schimba parlamentul pot sa-l suspende.
cred ca trebuie facut ceva repede in privinta asta. nu este vorba de basescu aici. este vorba de un precedent periculor.
January 29, 2007
Solutia gasita de parlamentari pentru modificarea Legii Referendumului este cu totul si cu totul de aur. In viziunea lor vom avea doua feluri de presedinti: presedinti de prima mina, cei alesi din primul tur de scrutin, si presedinti de mina a doua, cei alesi din al doilea tur de scrutin.
Astept cu nerabdare diferentierea atributiilor celor doua feluri de presedinti, ca, de, cel putin sa fim consecventi. Ar suna cam asa, de exemplu: presedintele de mina intii poate numi primul ministru, in timp ce presedintele de mina a doua nu. Presedintele de mina intii poate retrimite legile in parlament, in timp ce presedintele de mina a doua nu.Presedintele de mina intii reprezinta statul roman, in timp ce presedintele de mina a doua nu. Si asa mai departe.
January 29, 2007
Ma indoiesc ca modificarea respectiva e constitutionala. Nu cred ca e posibil sa avem reglementari diferite ale institutiei prezidentiale, in functie de modul in care titularul a fost ales. E evident, sper, ca modificarea pe care o sustineam eu mai sus nu are nici o legatura cu aiureala asta.
February 21, 2007
[...] COMPLETARE 2: N-am încotro şi trebuie să fac o speculaţie. Cred că motivarea judecătorilor care au respins versiunea de la Senat a legii referendumului ţine nu de numărul de voturi necesar pentru demiterea preşedintelui, ci de faptul că Senatul a creat în lege două ranguri de preşedinţi. Aşa cum am scris, referendumul prevăzut la art. 95 din Constituţie este unul de demitere, nu de revocare. Nu se aplică niciun “principiu al simetriei”, şi îmi menţin părerea că modificarea iniţială prevăzută de PSD era una normală (fără să discut aici momentul la care intra în vigoare), normală şi constituţională. Asta e o speculaţie, dar, oricum, până la apariţia motivaţiei Curţii, concluzia că judecătorii ar fi interzis ca referendumul de demitere să fie aprobat cu voturile a mai puţin de jumătate din electorat este uşor pripită. [...]
May 4, 2007
[...] Parlamentul este cel care poartă responsabilitatea politică a acestei modificări de lege. Este corectă prevederea nou introdusă? În ce priveşte principala modificare de fond, eu zic că da. Argumentele pentru această opinie le-am expus într-un articol din ianuarie. Pe scurt, în forma veche a legii voturile absenţilor – opţiuni care erau în principal neutre, exprimând dezinteres –, erau practic considerate voturi negative, o interpretare incorectă. Aprobarea cu majoritatea simplă rezolvă această problemă. De asemenea, era o problemă şi faptul că demiterea unui preşedinte era practic imposibilă. Tendinţa (naturală) este să judecăm aceste lucruri după contextul actual; dar trebuie să ţinem cont că instrumentul suspendării preşedintelui (aşa cum a este prevăzut în constituţie şi nu aşa cum a fost folosit de majoritatea parlamentară acutală) are o noimă foarte legitimă şi serioasă: să împiedice preşedintele să încalce constituţia. E o problemă dacă decizia finală într-o astfel de situaţie ar fi, practic, imposibilă. [...]
November 26, 2007
[...] Absenteismul, probabil că în marea sa majoritate, este unul negativ. E indiferenţă. Electorii nu vin la vot pentru că nu ştiu sau nu vor să ştie chestiunea în cauză; nu îi interesează sau le este indiferent rezultatul, poate chiar referendumul în sine. Este opinia lor şi referendumul ar trebui să ţină cont de ea ca atare. Nu ţine cont, conform prevederilor în vigoare. Ca să fie aprobată demiterea, numărul de voturi DA trebuie să depăşească numărul de voturi NU plus absenţii. Dar această însumare este implicit o deturnare a opţiunii electorale. Pe scurt, versiunea actuală a legii este incorectă din cauză că, pentru scopul deciziei referendumului, ea reprezintă în mod eronat voturile absenţilor ca voturi negative. Dacă aceşti absenţi sunt indiferenţi şi rezultatul referendumului le este egal, atunci ei ar trebui să fie socotiţi ca atare şi să nu intre în calculul pentru aprobarea sau respingerea demiterii.(”Despre referendum“) [...]