Actualul conflict la varful ierarhiei noastre politice are totusi si o consecinta pozitiva : tema schimbarii sistemului de vot a revenit in actualitate intr-un moment in care toti o vedeam ingropata intr-o comisie special constituita in acest scop. Mai mult, spre deosebire de 2004 cand SAR spre exemplu a pledat cu argumente cat se poate de neacademice pentru mentinerea sistemului pe liste, avem astazi o majoritate atat pe scena politica cat si in societatea civila, care se pronunta in favoarea schimbarii actualului sistem. Exista insa si destui sceptici, poate fiindca argumentele aduse nu sunt intotdeauna foarte clare. Si exista si o dezbatere in privinta noului sistem care ar trebui adoptat. Iata de ce imi propun sa abordez aceste doua teme in urmatoarele mele posturi. Voi incepe cu prima.
De ce actualul sistem trebuie sa fie schimbat ?
Nu stiu de ce, dezbaterea ocoleste aceasta chestiune si trece direct la presupusele virtuti sau defecte ale votului majoritar. Detractorii intoneaza aici refrenul despre numerosii cantareti si fotbalisti celebri care vor ajunge in parlament cu noul sistem. Este absolut regretabil ca aceasta afirmatie, repetata la nesfarsit in mass-media a ajuns sa fie considerata de multi un postulat cu toate ca ea nu se bazeaza pe nici un suport real. Este un fel de profetie pe care ar trebui s-o credem fiindca e spusa la televizor sau scrisa in ziar pe prima pagina. Astazi spre exemplu o vedem in Cotidianul sub semnatura lui Liviu Antonesei. Aflam ca Andrisan si Zavoranu vor intra in parlament pe sistemul uninominal. De ce s-o fi opunand atunci PRM-ul schimbarii sistemului din moment ce in afara de Zavoranu mai are si alti candidati “uninominali” (in viziunea dlui Antonesei), precum Dumitru Dragomir sau Irina Loghin (deja in parlamentul actual !). Mister. De ce se opune Gigi Becali care ar putea sa-si trimita toata echipa de fotbal in parlament ? Mister. Se mai pot aduce in discutie contra-exemple din scrutinurile majoritare (localele de la noi sau parlamentarele din alte parti) – Doc a scris despre acest subiect aici. Dar altfel, cum sa combati cu argumente o profetie ??
In loc de aceasta dezbatere, logica ne cere sa incepem prin a spune de ce actualul sistem trebuie schimbat. Si drept raspuns se pot aduce doua motive, zic eu incontestabile, care arata ca acesta nu functioneaza.
1. Primul este ca parlamentul are de mai multa vreme cota de incredere cea mai scazuta din toate institutiile statului si aceasta indiferent de majoritatea politica care il domina. Cand institutia fundamentala a democratiei, cea despre care se afirma ca are cea mai mare legitimitate (fiind aleasa de 10 milioane de romani etc etc) are o cota de incredere sub 15 procente, nu cred ca cineva poate sa ma convinga ca nu avem o problema. Dezbaterile despre trecerea la un parlament unicameral sau despre reducerea numarului parlamentarilor nu sunt decat alte forme de exprimare a aceleiasi chestiuni : un parlament lipsit de increderea populatiei apare ca prea numeros, prea costisitor si nu foarte util.
2. Al doilea motiv este de ordin functional : actualul sistem de vot duce la majoritati fragile si deci la instabilitate politica. Coroborat cu dificultatea declansarii alegerilor anticipate, acest lucru face ca partide mici sa capete o importanta disproportionata fata de ponderea lor electorala (sa nu uitam ca la formarea majoritatii in 2004 se luau in calcul pana si reprezentantii minoritatilor nationale !), ceea ce agraveaza situatia de instabilitate (fara a mai vorbi de faptul ca pentru un sistem ce se vrea “proportional” e absolut contradictoriu). In rolul partidului mic joaca astazi PC-ul, acum 8 ani a fost PD-ul si in toti anii acestia a jucat -si chiar foarte bine- UDMR-ul. Dar, inca odata, acest aspect nu tine de specificitatile romanesti ci este unul de sistem. Cand Franta a adoptat sistemul majoritar uninominal in 1959 a pus astfel capat unei perioade de instabilitate politica de 12 ani in care, in conditiile unui sistem proportional, prim ministrul fusese schimbat de 20 de ori (!). Exemplul Italiei a fost descris de Doc aici.
Daca acceptam aceste doua motive, atunci trebuie sa fim de acord ca ceva trebuie schimbat. In afara de modalitatea de selectie a parlamentarilor nu vad alta solutie serioasa. In articolul mai sus citat, L. Antonesei admite problema de la punctul 1. cand scrie ca “desi reprezentativa ca rezultat al procesului democratic simtim ca clasa politica nu ne reprezinta intrutotul” (sic!) . Dar cand e vorba de solutii, spune ca ar trebui schimbat “sistemul politic” pornind de la “fundamentele constitutiei”. Daca cineva intelege ceva sa-mi explice si mie. Spre deosebire de “fundamentele constitutiei” sistemul de vot poate fi schimbat foarte simplu printr-o lege. Nu vad de ce n-am face-o ca sa putem judeca efecte nu profetii.
Completare (Doc) : Observ, cu un uşor amuzament, că dl Antonesei aduce implicit, şi fără să vrea, bineînţeles, un argument pentru schimbarea sistemului de vot. Mă refer la pasajul acesta,
Intr-un sistem uninominal, daca ar candida, Voiculescu, Becali, Vadim Tudor, Iliescu, Vintu, Norica Nicolai, Patriciu, Catarama, Mitrea, Hrebenciuc, Vanghelie si tot neamul lor, ar fi parlamentari, nu-s sigur ca si putinii oameni onesti de acum.
Două întrebări apar aici. Prima este de ce oare nu-i menţionează autorul pe “puţinii oameni oneşti de acum”? Nu cumva pentru că, odată ce ar face asta, am putea verifica opţiunile acestora în calitate de parlamentari, ca să vedem dacă şi cât diferă de cele date de “tot neamul” celor pomeniţi mai sus? Sigur, poate că pentru dl Antonesei este un confort să ştie că voturi aiurea sunt date de oameni perfect oneşti, dar mă îndoiesc că argumentul ăsta poate merge foarte departe.
Şi apoi situaţia în sine sună rău, iată un sistem în care putem striga fără probleme (şi fără efect, desigur) care sunt genul de oameni pe care nu i-am vrea în parlament (unde sunt acum, ei şi reprezentanţii lor); în schimb onestitatea incidentală a unor colegi de-ai lor trebuie ascunsă, ca un defect, sau poate pentru protecţia lor. Şi de aici vine a doua întrebare. Sigur, e dreptul dlui Antonesei să profeţească ce vrea, cum spune Mih, nu poţi contra-argumenta o profeţie; nu-l poate opri nimeni să estimeze că votul uninominal nu va reuşi niciodată să scoată din parlament oameni precum cei pomeniţi de el mai sus. Dar, mă întreb, cum am putea acum să facem acelaşi lucru prin sistemul listelor de partid? Cum am putea separa, în orice scenariu optimist, “politrucimea detestabilă” de “oamenii oneşti”, dacă cele două categorii împart aceleaşi liste?
March 9, 2007
Am urmat linkul de aici şi am citit articolul lui L. Antonesei. Subscriu întru-totul la el. Oricum aş comenta subiectul nu aş putea s-o fac mai bine.
Revenind aici e de observat că, cu puţină răbdare, vom vedea dacă profeţia se va adeveri. Eu pariez că da.
Iar în privinţa celor două motive părerea mea e următoarea:
1. Indiferent cum va fi ales, în parlament tot vor ajunge uscături care vor discredita uşor imaginea întregului ansamblu, pentru simplul motiv că media funcţionează în simbioză cu ele. (Să vedeţi ce meciuri vor fi între Vadim şi Becali în parlamentul uninominal.)
2. Totul are un preţ. Majoritatea e fragilă pentru că intenţiile de vot au fost cvasiechilibrate. Dar întărirea ei prin schimbarea sistemului de vot nu se poate face decît pe seama denaturării votului însuşi, deci prin vicierea artificială, manipulatoare, a reprezentativităţii.
În fine, autorul are dreptul să nu vadă altă soluţie serioasă. Asta nu înseamnă că nu există. Cînd va constata că sistemul de vot, cel foarte simplu de schimbat, nu va rezolva problemele, va trebui, vrînd-nevrînd, să dea şi el vina pe “fundamentele constituţiei”.
După următoarele alegeri, cele uninominale, se va vedea.
March 9, 2007
eu as mai adauga la motive faptul ca un sistem de vot uninominal va usura din munca parlamentarilor. si o spun fara sa fiu ironic. numarul de alegatori dintr-o circumscriptie uninominala va fi mai mic decat cel dintr-un judet cum este acum. asta va permite un contact mai simplu al parlamentarilor cu alegatorii care vor fi risipiti pe o raza teritroriala mai mica. nu mai poti sa spui ca ai trei parlamentari si nu stii cu care sa comunici.
un contact mai usor va conduce treptat si la rezolvarea punctului 1 incovat de tine. credibilitatea parlamentului va creste pentru ca si alesul si alegatorii se pot urmari reciproc mai usor.
March 9, 2007
Partea interesanta este ca insusi Antonesei, dincolo de intentia si textul in sine, adica dincolo de aiurelile notate de Mih mai sus, pledeaza, fara sa vrea, pentru un sistem uninominal. As face o completare la articol.
March 10, 2007
Horia, asa cum am afirmat in articol eu nu inteleg cum se poate reforma sistemul plecand de la fundamentele constitutiei ; daca tu ai inteles te-as ruga sa-mi explici.
In rest
1. Vadim are 8 la suta iar Becali are 16. Nu stiu daca vor intra uninominal dar pe liste vor intra in mod sigur.
2. Vrei deci sa spui ca francezii au hotarat in 59 sa adopte “vicierea manipulatoare a reprezentativitatii”. Ca sa faca precum englezii, americanii etc.
March 10, 2007
Pornind de pe aici de undeva, nu mai ştiu cum, am ajuns la
http://www.romanialibera.com/
unde domnul Antonesei se exprimă mai pe larg asupra acestui subiect.
Dacă Doc cunoaşte această adresă atunci probabil că le-a citit.
Dacă nu, sunt sigur că o va face înainte de a-l critica.
Oricum, din ce am citit eu, nu am dedus că domnul Antonesei ar avea un dinte împotriva VU.
March 10, 2007
Mih
1. Dacă măcar unul dintre aceştia doi nu vor intra în parlamentul viitor, am să fac, cum zicea şi Băsescu, apostolat întru propovăduirea VU, ca penitenţă pentru necredinţa mea. Dar alegătorii lor vor fi foarte nemulţumiţi.
2. Nu m-am dus cu gîndul la ce s-a întîmplat la francezi. Pur şi simplu am formulat altfel ceea ce şi partizanii VU recunosc; faptul că se pierd multe voturi. De aici rezultă neconcordanţa dintre ce au vrut electorii şi rezultat.
Dacă VL nu ar avea o precizie mai mare decît VU s-ar ajunge mai greu la situaţia: “actualul sistem de vot duce la majoritati fragile”.
March 10, 2007
Horia, iau act de angajamentul tau. Dar nu cred ca va mai fi nevoie atunci
.
Am citit aticolul din Romania Libera. Subscriu la cele spuse acolo ; despre necesitatea modificarii constitutiei am scris si eu chiar pe acst blog. Dar despre reforma parlamentului nu se spune nimic ; autorul ne-o promite in episodul urmator. Sunt foarte curios.
March 10, 2007
Recitind Democratia in America a lui Tocqueville, am dat de ceva interesant:
“Cand intri in sala reprezentantilor de la Washington te izbeste aspectul vulgar al acestei adunari…. Intr-o tara in care invatamantul este aproape universal raspandit, se spune ca nu intotdeauna reprezentantii poporului stiu sa scrie corect.
La doi pasi se gaseste sala Senatului, in a carei incinta stramta se afla o mare parte a celebritatilor din America…
De unde vine acest bizar contrast?… Nu gasesc decat un singur fapt care sa o explice: Camera reprezentantilor este produsul unor alegeri directe; Senatul e ales in doua trepte. Toti cetatenii numesc legislativul fiecarui stat, iar constitutia federala transforma la randul ei toate aceste legislative in corpuri electorale de unde se aleg membrii Senatului…. e suficient ca vointa populara sa treaca prin aceasta adunare pentru a se rafina intr-un fel etc etc”
Pastrand proportiile:
Sistemul actual este pana la urma tot un fel de sistem in doua trepte in care deputatii nu sunt alesi direct de popor, ci trec printr-un filtru al unui partid.
Votul uninominal ar insemna eliminarea acestui filtru si exista riscul ca noii reprezentanti uninominali sa fie de calitate mai proasta decat cei actuali, asa cum sunt ei.
De exemplu, presiunile din 2003-2004 au facut PSD-ul sa renunte la Mischie, la Vanghelie (temporar, ok). Intr-un sistem uninominal Mischie ar avea sanse destul mari sa ajunga deputat independent intr-o circumscriptie rurala din Gorj. (Ca independent proportional e mai complicat, tre sa acoperi o zona mai mare), fara un filtru “”partitocratic” (this is newspeak, btw).
Altfel:
PRM-ul nu are suficienti lideri locali, nu are o organizatie serioasa… La consilieri judeteni au luat si de 2-3 ori mai mult decat la primari… Ar acoperi trei circumscriptii cu Vadim, Cherida si Funar si cam atata…
Iata cum a fost uninominalul in Ucraina:
http://www.idea.int/esd/upload/ukraine.pdf
Another perceived advantage of the system was that it would encourage the formation of tactical agreements between like-minded parties in the second round, to maximize the overall representation of their combined interests.
But the results of the elections demonstrated a number of flaws in this reasoning. Firstly, the geographical heterogeneity of partisan support led to the election of many deputies with narrow regional concerns, often associated with the interests of a specific ethnic group or economic sector. When the parliament assembled, it contained deputies from no fewer than 14 parties, a far larger number than that envisaged by the proponents of the majoritarian electoral law. Moreover, the tendency of majoritarian systems to exaggerate the seat share of large parties meant that although the re-vamped Communists gained only 13% of the vote, they won 23% of the seats and were thus considerably over-represented relative to their true electoral support. This “seat bonus” effect did not operate for the smaller newly-formed parties, who mostly received fewer seats than their popular vote may have indicated. Secondly, the elections did little to consolidate the party system; most parties were reluctant to strike second-round deals amongst themselves, because they over-estimated their electoral strength and believed that they would perform best on their own. And thirdly, the preservation of single-member districts allowed many local officials and well-known local figures to win seats without having to associate themselves with an organized party. As a consequence, half of the deputies elected were independents. The large number of parties in parliament and the relatively small proportion of party-affiliated deputies generated a considerable amount of fluidity in the structure of parliamentary factions. This has led to unpredictable outcomes. It has weakened democratic accountability, and it has lowered the parliament’s esteem in the eyes of many voters.
March 10, 2007
Cred ca unii pot prefera majoritati stabile dar artificial create cu o minoritate de voturi dar o majoritate de mandate, altii cred in proportionalitate si in cautarea unui compromis care sa aiba girul unei majoritati de voturi. Orice opinie e justificata, sint viziuni diferite ale democratiei.
Ce nu e justificat e sa iti imaginezi ca alegerea candidatului intr-o circumscriptie uninominala sau nominal este partea cea mai importanta a unui sistem electoral, iar sistemul electoral e cheia functionarii politicii si a guvernarii. Asta e ce spune si Liviu Antonesei, cred eu. Nu sistemul electoral e esential ci structura mai generala a institutiilor tarii, cu bipolaritatea executiva si cu paralelismul camerelor, cu putine checks and balances, etc.
Insa cum aceasta iluzie ca ‘uninominalul’ va aduce ceva mai bun s-a creat si inradacinat, ‘schimbarea’ e populare, iar parlamentul are f putin credibilitate, cred ca nu poate fi evitata o schimbare, insa poate fi evitata o alegere negindita! Si e incredibil ca sint discutii mai elevate si mai in tema pe bloguri decit intre expertii comisiei parlamentare.
Becali se opune pt ca al lui consilier Dan Pavel crede sincer in reprezentare proportionala. Cum am spus dreptul lui..Si e normal pt ca e un partid nou, care nu are capacitate si nici dorinta de a se alia cu cele existente si ii va fi dificil intr-un sistem a la PSD, iar intr-unul a la APD-PNL-PD ar trebuoi sa se concentreze pe regiuni si nu pe nivelul national ceea e le e greu.
Insa e dubios dpdv democratic sa incerci sa interzici accesul in parlament unui partid cu 16% doar pt ca e considerat extremist. Nu imi place deloc Becali dar raspunsul de dispret al ziaristilor si politicienilor nu il face mai putin credibil pt cei ale caror griji nu au fost adresate nici macar in discursuri. Dimpotriva! Pt ei ar fi injust ca sa nu intre in parlament! Cum nu e usor de explicat cum e bine ca partidul Liberal Democrat cu 22% din voturi sa nu ia nici 10% din mandate in parlamentul englez. Nu e deloc extremist, dimpotriva, ar fi aliatul perfect la guvernare pe un program f clar… insa nu e nevoie pt ca cu 33% din voturi un partid poate avea 60% din mandate! In Franta e si mai si….
Cu urmaritul parlamentarului, asta e o alta iluzie. Ma si vad eu urmarind activitatea unui deputat al PRM din circumscriptia mea (asa cum va fi ea desenata) si adresindu-ma lui cu problemele mele si apoi ma si vad votind cu el ca de si-a facut datoria…. e utopic de-a dreptul…. tot cu partidul votam, sa va vad eu ca votati cu Dan Pavel pt ca e competent (si e, probabil mai competent decit multi, cu singuranta mai competent ca Mungiu sau Pirvulescu) desi e de la Becali pt ca vreti sa monitorizati candidatul si votati cu comeptenta…. Vi se pare un caz extrem, nu e, pt ca despre candidatii ceilalti veti sti atit de putin incit tot partidul va fi informatia cea mai pretioasa!
March 10, 2007
Si Irina Loghin si Zavoranca se vor alegesi uninominal daca partidul le va nominaliza in circumscitpii in care nici un alt partid nu are votanti fideli semnificatv mai multi decit celelalte partide, iar ei au cam tot atit. Intre Zavoranca si nea X de care nu stii nimic, e posibil sa votezi cu Zavoranca… ca cu siguranta la tara, inte un oarecare nene de la oras si dna cu muzica populara, vor vota cu ea, doar daca nu li se va spune de preot sau de alti lideri locali sa voteze cu PSD (sau cu Becali ca a renovat biserica)
Se va ajunge nu la accountability ci doar la personalizare!
Partidele vor ramine la fel de nepregatite, pline de oameni fara convingeri dar cu bani ca sa isi faca o campanie locala puternica, iar in parlament toti vor trage sa cistige ceva pt circumscritpie (ceea ce in SUA se cheama pork-politics) fara nici un interes in calitatea legislatiei sau a actului guvernarii!
March 10, 2007
Mih, mi-am dat şi eu seama acum de dimineaţă, după o noapte de somn, că mă luase valul entuziasmului posibil, aşa că te las să-mi stabileşti tu penitenţa.
Oricum dacă minunea se va întîmpla oricare dintre cei doi e capabil să provoace o răscoală, e drept, mult mai mică decît cea din 1907 dar cu suportul media de azi…
În 1907 la o grevă a foamei s-ar fi rîs cu lacrimi.
March 10, 2007
Mih – vad ca ai argumente similare cu Doc, respectiv partidele mici creeaza instabilitate politica.
Romania cu 5-6 partide nu se poate spune ca a avut instabilitate, dar poate ca partidele mici au obstructionat abuzurile la care ar fi fost tentati liderii partidelor mari, au pretins sa aiba si ele “tainul lor”, si astfel au incetinit procesul de polarizare sociala care oricum e cel mai mare din zona.
Nu mi se pare normal sa sustin o concentrare a puterii in doua partide puternice, asa cum nu mi se pare normal sa sustin o concentrare a capitalului care duce la un numar mic producatorii, care sa ajunga sa faca intelegeri de tip cartel.
Echivalentul pietei in politica este oferta de partide, cu cat mai echilibrate si mai multe cu atat garantia democratiei e mai mare.
Asistam la o contradictie intre argumentele sustinatorilor VU, pe de o parte ca e nevoie de doua sau maxim trei partide mari, dar sustin o autonomie totala a parlamentarilor, care sa se supuna doar constintei proprii si electoratului local. Daca parlamentarii nu promoveaza politica partidelor nu se ajunge la un blocaj legislativ din cauza a prea multor opinii divergente?
Referitor la primul argument, cel al popularitatii, nu cred ca popularitatea si calitatea au o legatura.
Daca ne luam dupa popularitate atunci ar trebui sa renuntam la partide, ca tot le scoatem pe linie moarta, si sa revenim la “cel mai popular carmaci”. Castro e un tip popular in Cuba. Ar fi un model? .
Popularitatea VU se datoreaza unei campanii de promovare in mass-media, pentru ca un sistem de vot uninominal este mana cereasca pentru televiziuni. O campanie in care fiecare individ cotizeaza la propria imagine o sa vehiculeze sume mult mai mari decat o campanie electorala facut centralizat de catre partide in care se populariza programul partidului.
Acesti bani pentru imaginea candidatilor vor fi ca “lumanarea la capul mortului” adica picanteriile si acuzatiile vor lumina fata electoratului, dar nu-l va trezi la realitate.
Oamenii vor sti pe cine au votat, dar nu vor sti de ce i-au votat.
Eu nu cred ca trebuie schimbat sistemul de vot, pentru ca un sistem uninominal perturba si mai mult activitatea parlamentara.
Am mai multe argumente impotriva VU la adresa de mai jos.
http://www.romanialibera.ro/forum_new/viewtopic.php?t=30
March 11, 2007
Notare, Este gresita ideea ca in sistemul VU deputatii nu trec printr-un filtru al partidului. Daca Mischie ia peste 50 la suta din voturi intr-o circumscriptie din Gorj pentru mine e OK ; macar in felul acesta vor fi peste 50 la suta procente incredere in parlamentarul Mischie comparate cu cele 15 la suta pt parlamentul actual. Dar pana una alta e o profetie si asta. La fel cu cele ale Alexandrei despre Zavoranu si Loghin (sa inteleg deci Alexandra ca nu iti plac Zavoranu si Loghin uninominal dar intrate pe listele procentuale ale partidului sunt OK fiindca asa e democratic
)
Tot Alexandra : Antonesi pledeaza (in Romania Libera) pentru schimbarea constitutiei in sensul unei republici prezidentiale sau a uneia parlamentare si spune ca o prefera pe cea din urma. Or un sistem de vot proportional intr-o republica parlamentara va duce la situatii ca in Franta sau in Italia din perioada cand au avut aceste sisteme : un guvern pe luna. Poate parea ciudat in contextul actual, dar legitimitatea presedintelui are drept consecinta stabilitatea guvernului. Deci eu pot sa inteleg ca schimbarea sistemului de vot nu e o solutie miracol pentru toate problemele tarii. Daca tu ai vreo idee despre vreo solutie sunt gata sa dezbat subiectul.
Gheorghe, nu sustinatorii ci detractorii VU se gasesc in contradictie ! Fiindca ei spun ca pe de o parte VU “polarizeaza” (catre partide mari) si in acelasi timp ca “fragmenteaza” scena politica intr-o colectie de independenti. Eu nu am sustinut niciodata ideea unor parlamentari autonomi care nu sustin politica partidelor – e o prostie. Si n-am sustinut niciodata ca partidele mici creaza instabilitate politica ; am spus ca sistemul de vot pe liste duce la instabilitate politica. Tu spui ca “popularitate” si “calitate” nu inseamna acelasi lucru. Dar aici vorbim despre o parlamentarii pe care i-am ales. Cine, daca nu alegatorii sunt abilitati sa se pronunte asupra calitatii parlamentarilor ?
In fine, explicatia faptului ca Romania cu 5-6 partide nu a avut instabilitate o gasesti in raspunsul pe car i l-am dat Alexandrei (inca odata, nu numarul de partide e important aici, ci procentele majoritatii).
March 11, 2007
Mih, din acest ultim răspuns al tău realizez că toată argumentaţia ta pro VU şi pro altele, stă pe axioma că e musai ca guvernul să fie stabil şi vi cu exemplele din Italia şi Franţa.
Dar, instabilităţile notorii invocate de tine au destabilizat Italia şi Franţa?
Au fost ele în pericol de fărîmiţare, de pauperizare, etc?
Nu, dimpotrivă, le-a mers din ce în ce mai bine.
De unde rezultă limpede că instabilitatea guvernamentală nu este neapărat o nenorocire şi nu prea impietează asupra dezvoltării ţării.
De ce la noi ar fi?
March 11, 2007
Un posibil raspuns la intrebarea dvs.
“Suflete de sluga”:
http://www.youtube.com/watch?v=f6brhq4ck-4
March 11, 2007
As adauga, apropo de Mischie, ca profetia ta se pocneste de data asta frontal de adevar, pentru ca omul chiar a candidat independent, in 2004. A luat cu ocazia asta 4% din voturile gorjenilor. Fie si presupunand, prin absurd, ca toate au fost grupate astfel incat sa intre intr-o singura eventuala circumscriptie uninominala, Mischie ar fi luat maxim 24%, si tot ar fi pierdut mandatul.
March 12, 2007
“Gheorghe, nu sustinatorii ci detractorii VU se gasesc in contradictie ! Fiindca ei spun ca pe de o parte VU “polarizeaza” (catre partide mari) si in acelasi timp ca “fragmenteaza” scena politica intr-o colectie de independenti.”
Exista ambele riscuri, nu e o contradictie. Efectul introducerii VU va depinde de un numar de factori:
- la cat timp dupa introducerea oficiala a VU au loc alegerile (daca perioada e scurta, nici alegatorii, nici candidatii nu se vor putea adapta; efecte mai serioase se vor vedea la urmatorul ciclu electoral)
- bariere de intrare pentru independenti (nr. de semnaturi)
- accesul la TV (permitem sau nu reclame pe posturile private etc.; o limitare va favoriza partidele existente)
- restrictiile impuse asupra finantarii (limitarea finantarii va avantaja iarasi partidele existente).
Un VU uninominal introdus in momentul in care partidul cutare are 40% din simpatia electoratului, urmat de o campanie electorala scurta si cu limitari, poate duce la scenariul A (majoritate de 70%, suficienta pt modificarea constitutiei si aranjarea unui “plebicist”)
Un VU introdus cand vreo 3-4 partide au in jur de 15-20%, urmat dupa 2 ani, nu mai devreme, de o campanie fara restrictii de finantare si acces la TV, poate duce la scenariul B (baroni locali si starlete intr-un parlament fragmentat).
Avem de ales intre cele 2 riscuri de mai sus si potentialul avantaj al responsabilizarii alesilor. Din pacate, popularitatea celor alesi cu VU (primari) nu este un intermediar util pentru a estima responsabilitatea (diferita de popularitate) parlamentarilor (diferiti de primari).
Masurarea responsabilitatii e o chestie delicata si subiectiva, sunt curios cum ar putea fi facuta. Sunt interesante tarile cu sistem mixt, unde unii deputati sunt alesi uninominal, altii proportional. Ungaria. Dar nu am auzit pana acum de o diferenta de responsabilitate intre cele doua categorii de parlamentari de acolo.
Dar cred ca ar trebui sa ne gandim mai mult la riscuri, in contextul institutional romanesc, adica un stat foarte centralizat. La noi nu exista separarea puterilor, e o chestiune mai mult de forma. Echilibrul se realizeaza prin “partitocratie”. VU risca sa elimine aceste “checks and balances”, that’s the point.
Alte lucruri:
- Mischie.. 24% pe VU e deja un bilet aproape asigurat pentru turul doi sau poate asigura alegerea in FPTP, depinde de restul candidatilor. Asta intr-o campanie electorala restrictiva, ca in 2004.
- sunt alte state “proportionale”, majoritatea tarilor din Europa, care o duc bine mersi; problema Italiei, la fel ca a Romaniei, nu isi are originea in sistemul de vot.
March 12, 2007
Horia, starile de instabilitate respective au destabilizat Franta si Italia suficient incat sa le faca sa renunte la sistemul proportional.
Dar daca tu consideri ca instabilitatea guvernamentala nu e o problema si ca actualul parlament e reprezentativ atunci ai dreptate sa pledezi pentru mentinerea sistemului de vot.
March 12, 2007
Daca, prin absurd, am considera cele 4% grupate intr-o circumscriptie, si daca am considera ca restul candidatilor sunt sub, da, daca aceste conditii ar fi indeplinite, atunci poate. Pana atunci ramane realitatea.
June 25, 2007
[...] Intr-un articol precedent am scris ca discutia asupra tipului de vot care trebuie adoptat ar fi trebuit in mod obligatoriu precedata de una asupra motivelor pentru care nu ne place cel in vigoare. In articolul mai sus citat am identificat doua pe care le consider cele mai importante : [...]