Curtea Constituţională i-a dat dreptate preşedintelui Băsescu, cică. Că i-a dat satisfacţie, asta nu mă îndoiesc, preşedintele nu mai trebuie s-o numească pe dna Nicolai, aşa cum şi-a jurat odată aiurea-n barbă. La fel cum nu mă îndoiesc că decizia aceasta, oricare ar fi fost ea, n-ar fi schimbat cu nimic faptul că dna Nicolai nu e potrivită pentru postul pe care a fost nominalizată. Dar eu nu văd vreo dreptate în decizie pentru că nu-i văd vreo logică bazată pe textul constituţiei ăsteia amărâte. Spune Curtea:
“În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art.85 alin.(2) din Constituţie, Preşedintele României poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru. Primul-ministru este obligat să propună o altă persoană.”
(Curtea Constituţională, comunicat privind soluţionarea conflictului între Preşedinte şi Guvern pe tema numirii dnei Nicolai)
Constituţia noastră, bună-proastă cum e, permite preşedintelui să-şi exercite rolul de veghetor la buna funcţionare a autorităţilor publice, nu doar prin luări de poziţie sau participare la lucrări, ci şi prin atribuţii de apel (nu ştiu dacă folosesc termenul cel potrivit). Preşedintele poate să facă apel la deciziile autorităţilor statului; cazul cel mai cunoscut este cel al legilor : preşedintele le poate retrimite o singură dată în parlament. Adică poate face un apel, motivat, la Parlament pentru modificarea prevederilor trimise spre promulgare. Filozofia asta, care îmi pare foarte bună, a fost extinsă şi în alte legi, de exemplu cele ale numirii în posturile de magistraţi. Preşedintele nu se poate opune deciziei CSM, dar poate să facă un apel motivat la Consiliu împotriva unei nominalizări.
Sigur, în cazul miniştrilor Curtea trebuie să adauge la Constituţie, n-are de ales, dar măcar poate s-o facă într-un mod coerent şi logic. Şi, aparent, în cazul numirii miniştrilor decizia Curţii chiar merge pe aceeaşi filozofie, a preşedintelui care apelează o decizie a unei instituţii a statului. Filozofie completată cu principiul tratării unitare a procesului de învestire al miniştrilor, pe care Curtea l-a enunţat în cazul Cioroianu:
Soluţia lor [judecătorilor CCR] a fost să pornească de la principiul că numirile miniştrilor trebuie tratate pe cât se poate în mod unitar. Înarmaţi cu acest principiu, de-altfel cât se poate de normal şi de logic, judecătorii au început cu veselie să completeze textul constituţional. Ce face parlamentul, conform alin (3), trebuie să facă şi preşedintele, conform alin (2). Unii candidaţi la posturile ministeriale trec prin parlament, ceilalţi trec pe la preşedinte. Ok. Parlamentul verifică, citez, “corespunderea pentru funcţie a candidaţilor propuşi de primul-ministru privitor la pregătirea generală, pregătirea în specialitatea domeniului, experienţa în materie, instruirea şi aptitudinile pentru funcţia în domeniu, reputaţia neştirbită şi moralitatea, condiţii necesare şi indispensabile funcţiei de ministru.” ? Ok, o face şi preşedintele. Parlamentul poate solicita motivat alţi candidaţi în locul celor avizaţi negativ? Ok, şi preşedintele poate acelaşi lucru.
(Inventarul Stricăciunilor Politice – “Justiţie pentru dna Nicolai ? Câteva argumente (II)”)
În cazul Cioroianu Curtea s-a oprit brusc din aplicarea acestui principiu, pentru că, aplicându-l pe mai departe, i-ar fi dat preşedintelui puterea de a bloca orice nominalizare făcută de premier. În cazul Nicolai Curtea s-a oprit din aplicarea filozofiei de care vorbeam mai sus, pentru că, aplicând-o pe mai departe, l-ar fi obligat pe preşedinte să accepte în final nominalizarea dnei Nicolai. Căci aici e diferenţa : preşedintele poate apela la deciziile unor autorităţi ale statului, dar apelul său nu le obligă la nimic. Or, în cazul numirii miniştrilor, Curtea a decis că apelul îl obligă pe premier să facă altă nominalizare!
Nu am încă întreaga motivare ca să văd dacă şi cum au reuşit să găsească în Constituţie justificare pentru o asemenea decizie fără noimă. Mai mult, nu văd cum se împacă o asemenea decizie cu bunul-simţ imediat. Curtea decisese în cazul Cioroianu că preşedintele poate să respingă motivat o nominalizare, fără să aibă drept de veto. Acum, aceeaşi Curte vine şi spune că, procedând astfel, preşedintele îl obligă pe premier să vină cu altă persoană …însă procesul acesta se poate repeta o singură dată, cu alte cuvinte a doua persoană trebuie acceptată în final de preşedinte! Şi atunci, mă întreb, dacă a doua persoană ar putea fi respinsă exact pe aceleaşi motive ca şi prima?
Curtea avea posibilitatea să completeze constituţia în această speţă cu arbitrajul parlamentar (cea mai naturală soluţie, parlamentul aprobă sau nu remanierea şi preşedintele e obligat să se conformeze), sau cu apelul prezidenţial (preşedintele poate apela la premier pentru altă numire, dar nu-l poate obliga la ceva), sau cu cenzura prezidenţială (preşedintele, preluând prerogativa parlamentului, poate să refuze aprobarea oricărui candidat). În loc de asta, judecătorii au completat constituţia cu moftul prezidenţial (preşedintele poate refuza, de sanchi, o singură nominalizare). Rezultatul o să fie de tot râsul. Mă aştept ca pe viitor să avem nominalizări-capcană (“decoy candidates”) propuse preşedintelui ca să-şi epuizeze dreptul la o respingere şi să fie obligat apoi să accepte nominalizarea reală.
[Am închis sondajele privind decizia Curţii, şi cel privind evoluţia numirii dnei Nicolai. Am eşuat în ambele cazuri, fiind convins că preşedintele va fi obligat de Curtea Constituţională s-o numească pe dna Nicolai în post.]
[poll id="36"]
February 7, 2008
He, he, Doc, te asteptam.
M-a lasat muta decizia CC. Si, pentru prima oara, nici nu mai astept motivarea deciziei CC (eventual a opiniei/opiniilor separate). Nu ma intereseaza. Oricum va fi una scremuta, alambicata si total pe langa, precum cea privind CNSAS.
Din ce text constitutional au “extras” ei concluzia ca prima nominalizare poate fi respinsa motivat, dar ca urmatoarele nu, eu n-am habar. Ori e gravida, ori nu e gravida. Ori are presedintele acest drept de apreciere, ori nu-l are. Constitutia nu zice nimic despre prima sau a doua nominalizare.
Sunt dezamagita de tot.
Cred ca e sfarsitul ordinii constitutionale in Romania.
Gata. Kaput. Khattam Sud.
February 7, 2008
Sunt perplex.
February 7, 2008
Astept nominalizarea lui Dinu Patriciu pentru functia de ministru al justitiei.
February 7, 2008
Din fericire pentru moralul meu, am prev?zut acest rezultat. Primul motiv era legat de interesul de a avea un ministru, care putea, eventual, gasi o lege, OUG, de blocare a dosarelor magistratilor. Mi?care u?or riscant?, f?r? garan?ii sut? la sut?.
Cum, onor Pillat din Pont, s-a sters, in fine, pe miini pe 31 ianuarie, m?cel?rind bruma de CNAS, nu mai avea nevoie de ministru.
Lor le trebuia ceva garantat. ?i asta a fost desfiintarea CNAS, reducerea acestuia la statutul de paia??. Cu autoritatea pe care le-o d? inamovibilitatea.
A?a-zis? victorie a Pre?edintelui nu înseamn? mai nimic.
February 7, 2008
@ Ina Eyre
“A?a-zisa victorie a Pre?edintelui nu înseamn? mai nimic”
Sunt de acord. Ba as zice ca e chiar o infrangere.
Daca stia Tariceanu care va fi pozitia Curtii (ca tot vorbiram zilele trecute de previzibilitatea legilor si, de ce nu, a constitutiei), l-ar fi nominalizat mai intai pe Patriciu ca sa o poate propune a doua oara, fara drept de apel, pe Norica.
February 7, 2008
Poate ca e gresit comunicatul, sau poate ca nu am inteles eu bine ce vrea sa zica. Altfel situatia e de un ridicol uluitor.
February 7, 2008
off-topic putin, si putin haz de necaz:
Eu daca as fi in locul lui Tariceanu l-as nominaliza pe Chiuariu, numai asa ca stiu ca Basescu nu poate sa-l respinga.
Anyways, pare cea mai stupida decizie pe care ar fi putut-o da. De fapt ce pare mai trist e ca viitorul apropiat(5-10 ani) o sa fie tot mai presarat de prostii din astea pana nu se schimba constitutia in ceva scris de oameni vag constienti de ceea ce fac.
February 7, 2008
Pai, comunicatul reda dispozitivul deciziei CC.
Iar eu nu pot interpreta altfel decat logic. Acel “o singura data” eu il vad nu ca referindu-se la o singura data fiecare nominalizare (cat timp premierul e obligat sa faca o alta nominalizare in caz de refuz motivat e clar ca o doua nominalizare a aceleiasi persoane nu poate exista), ci ca referindu-se la prima nominalizare. Urmatoarele nu le mai poate refuza.
Nu stiu ce sa zic. Eu asa vad problema. Atentionati-ma daca scapa ceva logicii mele. Sunt cam nauca. Naucita, mai bine zis.
February 7, 2008
Eu totusi sper ca din motivatia CC pe care inca nu am citit-o sa deducem ca presedintele poate respinge motivat doar o singura data o anume propunere .. adica alta propunere poate fii si ea respinsa motivat o data .. s.a.m.d.
Adica asta ar insemana ca presedintele are drept de “veto” doar daca e motivat. Acum ce inseamna motivat e alta discutie. Sida, se cam contrazice cu decizia in cazul Coroianu – insa n-ar fii prima autocontrazicere a CC.
Daca dupa ce citim motivarea CC deducem ca o alta propunere e automat acceptata atunci tre’ dusi cei de la CC si internati fiindca se pare ca nu mai rezista stresului zilnic si incep sa faulteze logica.
February 7, 2008
Sunt a?a de decep?ionat de parcã eu a? fi fost infirmat ?i nu NN-Clinci!
Citind diversele articole ?i comentarii, mi-am adus aminte de “Jude în Romanica” cu “trilogia” lui: “Pregãtirea ?edin?ei”, “Sedin?a de judecatã” ?i “Deliberarea”! Batjocurã! Hahalere!
Nu cred cã a câ?tigat cineva, dar de pierdut am pierdut cu to?ii.
ps: din când în când, sapa se mai bate în gurã pentru o lucrare bunã
February 7, 2008
omar hayssam poate lejer sa fie numit ministrul justitiei, ca nimeni si nimic nu se poate opune.
TRAIASCA CCR !!!
February 7, 2008
E o imbecilitate. Presedintele stramba din nas la primul candidat si il inghite pe al doilea care poate fi mai prost. Daca al doilea este incompatibil – pe bune, ce se intampla? Il poate refuza si pe al doilea. Ceea ce inseamna ca ii poate refuza pe toti, daca nu corespund, dar are dreptul la un sigur refuz din moft, ca nu-i plac ochii, parul? Baietii aia de la CC n-au facut materia numita “logica” la Drept? Cred ca se facea si la fara frecventa, si la seral!
).
Iar cu ”decoy candidates”, Doc, zi-i “boobie traps” ca aia va fi: premierul propune un ministru de sacrificiu, presedintele se prinde ca e asa si i-l accepta, ca sa-l pedepseasca si se joaca asa de-a baba oarba la infinit
February 7, 2008
Oare nu acesta este rolul deciziilor CC? Sa ridiculizeze cat poate insasi ideea de democratie, facand-o echivalenta cu “proasta conducere”?
February 7, 2008
o armata de cretini..n-are drept de veto….decat o data…come on…
cc is a joke.a bad joke.
February 7, 2008
Oare Ninosu s-o fi trezit? Ce sa mai vorbim, CCR s-a compromis definitiv.Si cind te gindesti ca au mandat 9 !!! ani.
February 7, 2008
What’s cookin’ Doc ? o dat graba-n “buzunar” la slaba? *
mie textul tau mi se pare bestial!
)
si-mi aduce aminte de vorba aia: “da, nu sunt virgina, dar numai cu unul, numai o data si nici nu mi-o placut!”
daca nu stiai, uite cum sta treaba: prezidentul nu zice nimic, nimic nici mediatic si nici institutional, referitor la securismul magistraturii si la surghiunirea CNSAS-ului iar CC (sinistra coincidenta) ii da satisfactie marinelului.
si apoi intervine hotnews, Doc, si restul “jurnalistilor” ….
* proverb de prin Alba
February 7, 2008
Doc,
De cand s-a hotarat in Romania ca actele emise in aria de competenta a Justitiei (legi,hotarari ale CC,etc.etc) sa fie clare si usor de inteles de catre toti,fara a mai fi necesara acea faimoasa “interpretare” a lor?
In loc sa fim fericiti ca avem la CCR pe cei mai “Mari Enigmisti” noi ne apucam sa-i criticam!!
Oricum, nu fi ingrijorat ca nu ai inteles comunicatul,pentru ca nu esti singurul.
Cu siguranta in situatia ta se afla 99,9999% dintre cei care l-au citit.
PS
Ca o opinie personala,cred ca visul ascuns al CCR e sa fie un fel de Nostradamus colectiv,adica atat de incalcite sa fie deciziile pe care le emit ,incat fiecare sa inteleaga ce vrea si sa explice cum ii convine situatia reglementata prin acea decizie.
February 7, 2008
–> “Daca stia Tariceanu care va fi pozitia Curtii (ca tot vorbiram zilele trecute de previzibilitatea legilor si, de ce nu, a constitutiei), l-ar fi nominalizat mai intai pe Patriciu ca sa o poate propune a doua oara, fara drept de apel, pe Norica”
LOL. Mai bine te gandesti care era alternativa. Ei bine, alternativa era ca presedintele sa fie obligat sa numeasca din prima, sau sa aiba un “drept de apel” cum zice Doc si sa fie obligat sa numeasca aceeasi persoana la a doua cerere. Ce sa zic, mare diferenta
Problema nu e ca solutia aleasa ar provoca cine stie ce dezastre sau tactici neasteptate ale primului-ministru, problema e ca nu pare sa aiba nicio baza.
Sper ca nu isi inchipuie cineva ca solutia unui drept de veto al presedintelui la fiecare candidat ar putea fi luata vreo clipa in serios.
[Doc spune: alex, le faci colegilor tai un proces de intentie, e considerat atac si nu e conform cu regula acestui blog, de asta l-am scos. Regula nu se refera la autorii articolelor, doar la colegii de comentarii.]
February 7, 2008
he he he
decizia curtii deja e dincolo de absurd, tine de specia comicului. eu spun ca ne-am cam lamurit acum ce e si cu aceasta curte. daca pana acum mai avea un strop de credibilitate, sau i se dadea de catre altii acest strop, si deciziile ii erau respectate fara comentarii, de acum incolo dupa ea potopul.
e pur si simplu aberant. de fapt nu. nu e nici absurd si nici comic, este pur si simplu trist.
February 7, 2008
Dup? decizia în privin?a CNSAS, privesc hot?rârile Cur?ii Constitu?ionale ca pe ni?te texte scrise pe hârtie igienic?.
Alceva- ce zice?i de afirma?ia c? 25% dintre magistra?i au colaborat cu Securitatea?
February 7, 2008
Off topic (iarta-ma, Doc)
Curtea Constitutionala a simtit nevoia sa faca niste precizari
http://www.ccr.ro/default.aspx?page=press/2008/4februarie
February 7, 2008
Ce-a fost, a fost. Problema e: Ce candidat va fi scos din “Curtea Miracolelor” PNL?
February 7, 2008
Ma refer la decizia data de CC in cazul Cioroianu.
Din pacate se pare ca nici unul dintre comentatorii, care s-au pronuntat pe aceasta tema, nu a citit-o.
Iata doar 3 pasaje care lamuresc lucrurile:
“Procedurile realizate de comisiile permanente parlamentare privind corespunderea candidatului pentru functia propusa, in cazurile alin. (1) si (3) trebuie avute in vedere de Presedintele Romaniei, in cazul remanierii guvernamentale prevazute de alin. (2) al aceluiasi art. 85 si pe aceste temeiuriu Presedintele Romaniei are indreptatirea de a verifica corespunderea candidatului pentru functia propusa, in raport de aceleasi conditionari-criterii mentionate anterior si poate solicita motivat o alta propunere din partea primului-ministru.”
“Curtea mai constata ca, dupa cum Parlamentul nu exercita un drept de veto, ci o activitate de verificare a indeplinirii conditiilor de corespundere in functie, tot astfel nici Presedintele Romaniei nu are drept de veto fata de propunerea primului-ministru, ci are dreptul de a verifica corespunderea pentru functie a candidatului si poate cere primului-ministru o alta propunere de candidat la functie. In toate cazurile respingerea candidaturii trebuie sa fie motivata.”
Iata ce inseamna “corespunderea pentru functie” conform aceleiasi decizii a CC:
“corespunderea pentru functie a candidatilor propusi de primul-ministru privitor la pregatirea generala, pregatirea in specialitatea domeniului, experienta in materie, instruirea si aptitudinile pentru functia in domeniu, reputatia nestirbita si moralitatea, conditii necesare si indispensabile functiei de ministru”.
In concluzie, presedintele are obligatia de-a verifica daca persoana propusa de premier corespunde din punct de vedere profesional si moral. Daca presedintele considera ca propunerea nu corespunde, “poate cere primului-ministru o alta propunere de candidat la functie”. Evident ca si noua propunere trebuie sa treaca prin aceleasi verificari.
De aceea decizia de astazi nu aduce aproape nimic nou. Doar accentueaza obligatia premierului de a propune pe altcineva. Altcineva, care de asemenea trebuie sa corespunda functiei
February 7, 2008
Ehe, Califule
S-a dezbatut. Mult. Si bine.
http://doc.hotnews.ro/rolul-ambiguu-al-presedintelui.html
Ai lipsit din clasa.
February 7, 2008
hai sa citim putin definitia expresiei “drept de veto” si apoi cele 2 decizii ale CCR. poate nu ni se mai pare atat de neclar… nu de alta dar nu-mi place s-o vad pe micsunica naucita…sau nauca
Drept de veto= cuvantul provine din latina si inseamna ” ma opun”. Este utilizat atunci cand o parte a unui grup compact are dreptul de a bloca luarea unei decizii legislative comune. Astfel, dreptul de veto are puterea nelimitata de blocaj legislativ.
In interpretarea mea: presedintele nu are drept de veto= presedintele nu poate bloca fara argumente si in mod absolut luarea unei decizii comune (PM propune- presedintele numeste)…
in cazul folosirii “dreptului de veto” indrituitul nu trebuie sa justifice in vreun fel decizia sa…
in cazul nostru: presedintele trebuie sa MOTIVEZE deci nu are drept de veto… nu am inteles de ce “o singura data” dar s-ar putea sa fie o accentuare a imposibilitatii PM de a propune de doua ori aceeasi persoana.
February 7, 2008
Ehe Micsunica… s-a dezbatut si se va mai dezbate…
Pana acum am avut un precedent, de care a trebuit sa tinem cont. Decizia 356/2007. De astazi mai avem inca unul.
Am vrut sa spun doar ca decizia 356/2007 era suficienta. De aceea am dat acele citate. Era clar ca presedintele are obligatia “de a verifica corespunderea candidatului pentru functia propusa” si ca “poate cere primului-ministru o alta propunere de candidat la functie”.
De astazi mai stim doar ca “primul-ministru este obligat sa propuna o alta persoana”, ceea ce era logic avand in vedere ca prima propunere nu indeplineste “conditiile necesare si indispensabile functiei de ministru”
Mai ramane o ambiguitate, pe care sper sa o limpezeasca motivatia la decizia de astazi: si viitoarea propunere trebuie verificata dpdv al “corespunderii pentru functie”? Sau a doua propunere nu trebuie sa mai indeplineasca “conditiile necesare si indispensabile functiei de ministru”?
Asta ar crea doua categorii de propuneri, ceea ce mi se pare neconstitutional. De altfel inclusiv Curtea spune in decizia 356 ca nu este constitutional “sa se creeze un regim discriminatoriu si privilegiat pentru candidatul la functia de ministru, in caz de vacanta a unei functii.”
De aceea cred ca lucrurile sunt clare, dincolo de nefericta sintagma “o singura data”: Orice propunere trebuie verificata de catre presedinte sau parlament si poate fi respinsa daca nu indeplineste conditiile. Indiferent daca inainte a mai fost respinsa alta candidatura la aceeasi functie.
February 7, 2008
Sunt perfect de acord ca CC a luat-o pe aratura definitiv. Dar, macar a meritat sa vad filmul cu Norica la aflarea vestii pana s-a refugiat intr-un lift aflat in REVIZIE. Genial!!!
February 7, 2008
@BuggsBunny
“prezidentul nu zice nimic, nimic nici mediatic si nici institutional, referitor la securismul magistraturii si la surghiunirea CNSAS-ului iar CC (sinistra coincidenta) ii da satisfactie marinelului.”
Daca te-ai fi uitat la TVR in seara asta, ai fi descoperit ca tot o vorba de pe la noi de prin Alba spune “gura bate….tastatura”. Deci, Basescu s-a pronuntat explicit la cazul “CNSAS” si a facut legatura cu faptul ca 25% dintre magistrati au facut politie politica. No ase!!!
February 7, 2008
@corvus CoraX
Presedintele a cam festelit-o cu cei 25%. E drept ca doamna Nagat de la CNSAS e cea care a provocat aceasta neintelegere. E vorba de vreo 30 din vreo 3500 verificati. Iar de toti sunt cam 7000-8000.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2306056-cnsas_25_magistrati_primit_verdict_politie_politica.htm
@aurelian
de acord cu dreptul de veto, insa, asa cum am mai spus, cine verifica temeinicia motivelor refuzului presedintelui (nu expun aici o opinie personala, ci incerc sa ma situez pe linia de gandire a CC din cauza Cioroianu), astfel incat dreptul lui de apreciere sa nu fie de facto un drept de veto, deghizat sub o motivare neconcludenta. Ca, asa, sa fircalim cateva motive de “nepotrivire” pe functie, putem sa o facem in privinta oricui.
Cred ca CC a incercat sa o dreaga si fie a reusit (cu pretul unei inconsecvente ce-i poate fi reprosata, dar la imaginea ei sifonata ce mai conteaza), iar dispozitivul deciziei a fost doar redactat defectuos (ne va lamuri poate motivarea), fie a festelit-o si mai rau (daca se confirma temerea mea de mai sus).
@Calif
Buna observatia cu nediscriminarea candidatilor. Adica de ce primul nominalizat sa treaca prin furcile “sauronului”, iar urmatorul ba.
Poate ca totusi e doar nefericit redactat comunicatul.
February 7, 2008
@corvus coraX
Care film cu Norica? Vreau si eu
February 7, 2008
Hai sa vad daca stiti ce urmeaza: tot Norica prin Parlament sau alta nominalizare? Eu pun pariu ca prima varianta se exclude.
Decizia CC e foarte buna, in situatia asta. Chestia cu o singura data inseamna ca deloc, dar nu puteau sa-l puna pe presedinte in ofsaid.
February 7, 2008
Calif,
“Am vrut sa spun doar ca decizia 356/2007 era suficienta. De aceea am dat acele citate. Era clar ca presedintele are obligatia “de a verifica corespunderea candidatului pentru functia propusa” si ca “poate cere primului-ministru o alta propunere de candidat la functie”. De astazi mai stim doar ca “primul-ministru este obligat sa propuna o alta persoana”, ceea ce era logic avand in vedere ca prima propunere nu indeplineste “conditiile necesare si indispensabile functiei de ministru””
Nu, nu era suficienta, din contra; nu spunea limpede ce se intampla daca premierul nu doreste sa numeasca alt candidat. Abia astazi CCR a spus clar ca e obligat s-o faca, o decizie prin care se adauga la constitutie. Nu stiu de ce ti se pare logic. Daca presedintele este cel care are cuvantul final in cazul numirii ministrilor, atunci practic poate alege pe cine doreste, o situatie contra-zisa de cel putin doua prevederi ale constitutiei… Ca sa nu spun ca lasi la o parte din decizia 356 fix concluzia in care se spune ca presedintele nu are drept de veto.
February 7, 2008
bine ati venit in tara lui papura voda. deci doamnellor si domnilor politiocienii nostri se pot compara cu niste copii care erau prieteni la inceput apoi s-au certata si fiecare isis ia jucareile si pleaca; doar ca in cazul de fata nu se pot intelege care ce jucareie sa isi ia. mai aper un tanc nou in parca hop si el. doamnelor si domnilor da pana cand? acum ceva timp au incercata sa ne bage pe gat inca o taxa fara temei , dc ? ca sa pupe in fund comisia europeana? acum catva timp au ratificat tratatul de la lisabona cu ocazia popasului li sacrcitzi , trimitem trupe in ciad doar c a sa vezi sa il pupam in fund pe sarcotzi. traim intr-o romanie care mai nou ne ocupa tot timpul asa ca nu mai avem timp pentru noi. eu vreua sa am o zi libera in care sa nu imi faca griji ca un cretin de la bucuresti nu ma face ( pe mine si toata natiunea) de cacao in europa
February 7, 2008
“In interpretarea mea: presedintele nu are drept de veto= presedintele nu poate bloca fara argumente si in mod absolut luarea unei decizii comune (PM propune- presedintele numeste)…”
Aurelian, nu vad cum s-ar putea interpreta asa! Dreptul de veto, asa cum spui, se refera la posibilitatea oferita de lege de a bloca luarea unei decizii. Nu se refera la posibilitatea de a face acest blocaj fara sa trebuiasca sa-l motivezi; cu atat mai mult cu cat motivarea presedintelui nu poate fi invalidata de nimeni, adica poate fi perfect subiectiva!
February 8, 2008
[...] Aducandu-l in vorba pe Presedinte, citesc la Doc niste argumente de foarte mult bun simt apropo de numirea sau mai degraba nenumirea Noricai Nicolai. Decizia Curtii Constitutionale pare sa fie dintr-o alta tara sau se vrea hotaratoare in orice alta democratie din lume mai putin Romania. Cum adica Presedintele are voie sa refuze doar o data propunerea Primului Ministru? Pai suntem romani, fratilor, genul asta de legi clare inseamna o duzina de neclaritati si solutii ocolitoare. [...]
February 8, 2008
Doc,
presedintele are cuvantul final in cazul numirii ministrilor, deoarece este cel care conform Constitutiei numeste ministri. Dar presedintele nu poate numi pe cine vrea, ci doar pe cineva care i-a fost propus de catre premier.
Chestiunea dreptului de veto mi se pare o falsa problema, care probabil isi are originea in textul sesizarii de anul trecut. Daca intrebam la CC “are presedintele Romaniei, conform Constitutiei in vigoare, drept de veto?”, raspunsul nu poate fi decat “nu scrie in nici un articol din Constitutie ca presedintele are drept de veto”. La asa intrebare, asa raspuns. Daca intrebarea ar fi avut legatura cu subiectul, atunci ar fi sunat cam asa: “are presedintele Romaniei dreptul de-a refuza numirea unui ministru?”. Atunci raspunsul “presedintele poate cere primului-ministru o alta propunere de candidat la functie” ar fi fost suficient de clar.
February 8, 2008
Doc,
gandeste-te si la asta si zi-mi ce crezi.
Astazi, Basecu a declarat ca 25% din magistrati sunt fosti securisti. Acum cateva zile Ticu Dumitrescu tipa ca din gura de sarpe acelasi lucru. Aproape ca a zis ca la CC sunt securisti. Ce face CC? CC da castig lui Basescu pentru ca el ii amenintase cu dosare. Au dat decizia legata de CSAT ca sa impace si guvernul un pic. Pe langa asta, mai bat la ochi: decizia a fost unanima, acum un an decizia a fost alta, motivatia este de-a dreptul tampita, deciziile de astazi(amandoua) sunt contrare constitutiei.
Eu zic ca asta se numeste “manipulare” si “trafic de influenta”. Culmea este ca nimeni nu a zis nimic….:)
February 8, 2008
@doc
Veto! “ma opun “…. atat spuneau tribunii plebei romani atunci cand nu erau de acord cu hotararile senatului.
Veto! era cuvantul cu care unul dintre cei doi consuli invalida hotararea luata de celalalt… fara a fi nevoit sa explice
deci exact la dreptul de a te opune fara sa motivezi se refera “dreptul de veto”…
@micsunica
atunci sa asteptam motivarea… CCR nu are un extraordinar birou de presa si s-ar putea ca redactarea sa fie extrem de deficitara.
February 8, 2008
Eu cred ca prin cele doua decizii C.C urmareste urmatoarele obiective :
1. Niciun ministru sa nu poata fi numit numai de premier fara sa mai aibe aprobarea cuiva-ori Presedinte ori parlament. Alrminteri s-ar ajunge in situatia ca primul ministru face si desface guvernul dupa cum vrea el fara sa dea socoteala nimanui.
2. Dreptul de veto nu inseamna justificarea respingerii ci imposibilitatea de a te opune daca se urmmeaza alte cai. De exemplu in Consiliul de Securitate marile puteri au drept de veto si nimeni nu poate sa treaca peste vetoul lor atunci cand se doreste o rezolutie la care ele se opun. De exemplu in cazul Cioroianu. Presedintele s-a opus si totusi Cioroianu a fost numit ministru cu aprobarea Parlamentului. Daca Presedintele ar fi avut drept de veto nu s-ar fi putut face acest lucru. Revenind la ONU, Adunarea generala a ONU nu poate trece peste vetoul marilor puteri. Daca SUA sau Rusia de exemplu spun nu s-a terminat nimeni nu poate trece peste asta.Asta este drept de veto.
Chestiunea cu numai odata nu imi este clara dar poate citind justificarea CC s-ar putea sa ne lamurim.
3. In momentul in care CC spune ca Presedintele se poate opune justificat , curtea introduce o conditie pe care trebuie sa existe cineva care o apreciaza ca justificata sau nu, caci altminteri aceasta conditie devine metafora si nu un text juridic care sa-ti permita sa faci deosebirea dintre o respingere justa si una abuziva.
February 8, 2008
Singura explicatie, in opinia mea, pentru acel “o singura data” care nu lezeaza logica si bunul simt ar fi urmatoarea: Presedintele poate refuza si aduce o motivatie, daca aceasta se dovedeste nefondata nu mai poate zice “no mai asteptati putin sa gasesc alta” ci trebuie sa numeasca acea propunere.
Nu sustin ca aceasta ar fi fost intentia CC ci doar caut o logica in aceasta nebuloasa mioritica.
February 8, 2008
@ micsunica
Micsunico, filmuletul l-am vazut la Realitatea. Bestial, poate il youtubeaza careva…. la fel de bestiala, aproape XXX a fost prezenta ei la ciutaci. Parea ca luase o doza zdravana de diazepam cu vodca, era obnubilata rau, simptomul clar era acela ca, orice zicea Piticul Utecila, ea ii repeta cuvintele, sfarsitul de fraza. Acest soi de mimetism verbal sa manifesta la indivizii deosebit de timizi (cred ca nu e cazul Noricai…) sau acelora aflati in stare de soc si indopati cu calmante (care au intr-o anumita doza si efect hipnotic, mai ales daca pastilele nu au fost baute cu apa)….
February 8, 2008
PS Micsunica
cei 25% faceau referire la 118 de dosare de magistrati studiate de catre CNSAS) este declaratia verbala a doamnei Nagat, reluata si citata si aseara la Turcescu….
Sincer, inclin sa-i dau dreptate. In orasul meu, avocatii se trageau de bracinar cu securstii, era o gasca nedespartita, judecatori, avocati, securisti. NU AM DUBII si stiu ce vorbesc. Sa nu uitam ca Justitia trebuia sa execute ce-i dicta “bratul inarmat”…. Eu sunt convins ca putreziciunea societatii romanesti este IMENSA si, daca prin minune s-ar publica dosarele TOATE, ne-am ingrozi!!!
EXEMPLU:
Romania a fost una dintre cele mai anticomuniste tari din estul Europei!!! Dupa 1945, mai precis in 1948, in Romania erau cei mai multi membri inscrisi in PC dupa URSS!!!!!! Clar?!
February 8, 2008
Hai domnilor !
Chiar asa ?
Dar urmariti-o pe simpatica doamna Udrea care o sa va desluseasca !
Fara gluma !
A reusit sa-l lamureasca pina si pe SRS aseara, atunci cind a facut analogia cu procedurile de numire a sefilor serviciilor secrete si ambasadorilor, atunci cind presedintele PROPUNE iar parlamentul NUMESTE (ma rog, la ambasadori de fapt premierul se poate opune, iar presedintele nu-l poate forta sa accepte nici o data nici de cite ori vrea). Si sint cazurile recente cind presedintele nu si-a putut impune favoritii si nu s-a cramponat.
Si, apoi, trebuie stipulata undeva in constitutie prezumtia bunei credinte, ca sa nu ne trezim, totusi, cu candidati gen Haysam, la deruta, ca doar nu degeaba sintem o natie de gambler-i !
February 8, 2008
Doc,
de data asta o sa te contrazic. Pare logic totusi ce zic aia. Adica:
Presedintele n-are drept de veto = nu poate bloca numirea unui ministru fara motiv, pe principiul “Nu asta. Altul!”
Presedintele poate refuza, motivat, numirea, o singura data = poate zice, de exemplu, ca nu-l numeste pe nu-s ce ministru pentru un anumit motiv. Primul ministru poate demonstra ca e un motiv neintemeiat (nu stiu cum, whatever, gasesten iste acte noi sau ceva… se poate intampla, nu-mi trece acum un exemplu prin cap). Presedintele nu poate veni cu alta motivatie, il numeste.
Nu cred ca se aplica si la alta nominalizare… Probabil ca o luam de la capat.
February 8, 2008
Curtea Constitutionala? O adunatura de analfabeti: ajunge sa consulti DEX-ul (www.dexonline.ro) pentru semnificatiile cuvintelor “propune” si “numeste” ca sa te lamuresti care sunt rolurile prim-ministrului si ale presedintelui intr-o poveste din asta.
Potrivit lor, insa, semnificatiile par sa fie “de unica folosinta”. Si mai toaca si 24000 x 9 = 216000 RON lunar ca sa debiteze asemenea aberatii!
Niste … hac! Parerea mea!
February 8, 2008
Doc- Offtopicel
O idee ce mi-a venit dup? ce am v?zut sondajul vostru on-line pentru alegerile locale.
Ai vedea pus in practic? un vot electronic pentru alegerile locale pentru românii din str?in?tate?
Sunt foarte mul?i români care lucreaz?, temporar, în str?in?tate si prin familiile r?mase în ?ar?, sunt lega?i de via?a politic?. ?i-ar dori ca la întoarcere s? poat? apela la alesul lor, cu dreptul celui ce a votat.
Chiar a?tept r?spuns! Mul?umesc!
February 8, 2008
Dreptul de veto si eu stiam ca presupune lipsa motivarii, dar nu lipsa motivarii ca drept discretionar, ci doar prin prisma faptului ca nu exista o instanta de control, adica cineva care sa cantereasca motivele refuzului si sa-l “caseze” sau nu…
. Din cate inteleg eu, daca presedintele refuza, pentru motive aiurea, care nu au legatura cu bunul simt, saumai bine zis cu elementele precizate de CC in cazul Cioroianu, atunci CC la solicitarea PM poate efectua un “control”. Parca cam asta ar fi principiul.
Chestia cu o singura data si eu tind sa cred ca este o exprimare nefericita a blamatului birou de presa al CC. Stati usurel sa vedem exact motivarea si pe urma ne dam cu presupusul.
Oricum, odata principiul controlului presedintelui prin institutia numirii unui ministru la propunerea PM nu cred ca poate fi limitat in timp sau ca numar de ori. Doar nu are credite si cand se consuma nu mai poate sa sune…
De ce ne tot dam pe dupa gard… Bun, pres. controleaza, dupa anumite reguli, care sa elimine posibilitatile acestuia de a bate campii, iar la asta vegheaza CC. Ar fi chiar inteligent de simpu asa. Ma rog, mai este si problema constitutiei…
Hai sa vedem intai motivarea.
February 8, 2008
Calif,
Constitutia nu se interpreteaza asa. In mai toate democratiile parlamentare premierul propune si presedintele (sau monarhul) numeste. Ideea – de exemplu, in Germania – ca simbolicul presedinte federal ar putea decide asupra propunerii cancelarului este de neconceput… Adica, in multe parti constitutia si legile prevad ca autoritatea X. face actul Y. – dar in unele cazuri autoritatea cu pricina are puterea politica de a decide, iar in altele face un act pur formal, o formalitate evidenta : de exemplu, presedintii camerelor le convoaca – in acest caz, sa intelegem ca doua persoane pot bloca Parlamentul national refuzand sa-l convoace? Intrebarea e, in acest caz, unde anume se incadreaza numirea ministrilor? Asta era nodul gordian de care vorbesc. Ducand mai departe comparatia, tu nu-l dezlegi, nu-l tai, spui pur si simplu ca tie iti pare doar o sfoara si nimic mai mult.
February 8, 2008
nnn,
Gandesc ca e o speculatie salbatica
– una pe care in plus nu am motive s-o cred. Da, cred ca au luat decizia asta la modul sa impacam si pe unii si pe altii, e adevarat; dar ar fi avut posibilitatea sa ia o decizie mult mai “prezidentiala”. Inca ceva, in ciuda la ce s-a spus (ma amuz, ce efecte are manipularea de presa) decizia de anul trecut n-a fost, cum s-a tot spus, impotriva presedintelui; pur si simplu a lasat chestiunea ultimului cuvant oarecum in aer, spunand ca pana la urma cele doua institutii trebuie sa conlucreze. A, decizia de acum a fost luata de majoritate, sunt curios cine o fost cei care s-au opus si pe ce motive…
Inca ceva – am auzit acuzatiile de colaborare aduse membrilor CCR. Nimic nu ii impiedica pe cei de la CNSAS sa le dovedeasca, presupun ca nu spui ca dl Ticu Dumitrescu ar putea sa fie complice la un santaj prezidential…
February 8, 2008
Costi,
Da, in prima decizie asta e principiu pe care merg, dar utie ce zic in decizia asta: ca premierul poate numi a doua oara pe cine vrea, si presedintele nu mai poate exprima un refuz! Apoi, presedintele nu poate controla componenta guvernului, avem articole constitutionale care contrazic ideea asta…
Nu stiu de ce cuvantul asta e interpretat in moduri mai complicate decat il ofera dictionarul. Veto inseamna sa te opui. Punct. In anumite cazuri poate fi ocolit, in altele nu. Presedintele Statelor Unite poate refuza (Aurelian: da, si el e obligat sa motiveze!) sa promulge o lege. I se opune, o blocheaza. Cu 2/3 din voturi, camerele pot trece de aceasta opozitie. Dar in situatia initiala, presedintele se opune efectiv intrarii in vigoare a legislatiei. De asta are drept de veto.
In consecinta, sa nu aiba drept de veto, ar inseamna sa nu se poata opune efectiv, asa cum e cazul presedintelui nostru, spre deosebire de SUA, parlamentul nostru nu trebuie nici macar sa ia in discutie cererea prezidentiala, ii poate trimite legea exact cum a fost votata initial inapoi, si presedintele trebuie sa o promulge. Nu i se poate opune. Nu are drept de veto.
Da, iar eu am crezut ca intra pe filozofia “apelului” care functioneaza in cazul legilor, sau al numirilor de magistrati: justificarea este judecata de cel careia i se adreseaza, adica de catre premier….
February 8, 2008
Luke,
Asa am gandit si eu dupa decizia Cioroianu. M-am si laudat, prosteste, intr-un comentariu scris la colegul MoROmeTe, ca e limpede ca asta vrea sa spuna decizia aia, si asa va spune si decizia asta. Dar n-a spus asa: presedintele nu trebuie sa numeasca acea propunere, pentru ca premierul e obligat – spune negru pe alb decizia asta – sa propuna pe altcineva. Inca odata, poate ca de fapt decizia e alta, sa vedem.
February 8, 2008
Doc,
hai sa facem un exercitiu simplu de logica semantica, iesind putin din aria constitutionala. In orice domeniu, atunci cand faci o propunere, acea propunere poate fi acceptata sau respinsa.
Revenind in zona constitutionala, constatam ca pentru premier constitutia a prevazut dreptul de a face propuneri, iar pentru presedinte dreptul de a numi. Chiar fara sa fi existat decizie a Curtii in acest sens, logic mi se pare ca fiecare dintre cei doi actori decide in cadrul atributiilor prevazute. Adica premierul decide pe cine propune, presedintele decide daca numeste. In acest sens mi se pare firesc ca decizia finala sa apartina celui care decide asupra numirii, normal de altfel daca ne gandim ca e vorba de persoana care se afla in cea mai inalta functie in stat.
Comparatia cu regimurile parlamentare nu mi se pare corecta. Acolo seful statului, fie ca vorbim despre un monarh sau de un presedinte ales de parlament, nu are nici un fel de atributii la numirea ministrilor sau a altor sefi de institutii. Un sef de stat nu trebuie pus in situatia de a semna inutil. Fie ii lasi decizia sau nu ii dai deloc atributii.
Si in Romania sunt multe cazuri de numiri in diverse functii, unde presedintele nu are nici un fel de atributii. De exemplu secretarii de stat sunt numiti strict de catre premier. Sunt alte numiri unde seful statului propune, iar decizia de numire apartine parlamentului sau premierului. Dar sunt si situatii cum sunt cele de numire a ministrilor sau procurorilor unde presedintele decide in privinta numirii.
February 8, 2008
Calif,
putem discuta in logica semantica, daca vrei; eu spuneam doar de constitutie. Imi pare rau, dar te inseli asupra sistemelor parlamentare; te asigur ca in toate aceste sisteme seful statului numeste la propunerea premierului, cu aceeasi formulare care exista in constitutia noastra la art 85 (2)! Si totusi, e un act pur formal…
February 8, 2008
@doc… nu am studiat foarte adanc insa daca este asa cum spui atunci acela nu este drept de veto sau este un drept de veto alterat de un compromis… cum ar fi ca in consiliul de securitate Rusia sa-si foloseasca dreptul de veto si apoi consiliul de securitate, cu votul a 2/3 sau a 9/10 din membrii sa impuna luarea acelei decizii… si inca o data revin la dreptul roman si spun ca:
1. veto!-ul este inatacabil
2. veto!-ul nu trebuie motivat
si nu…veto-ul nu se refera doar la legi ci la decizii in general
February 8, 2008
Doc,
Scrie negru pe alb ca premierul e obligat sa faca alta propunere dar in cazul in care presedintele respinge motivat. Aceasta este o conditie necesara si suficenta. Nu este nevoit sa faca alta propunere daca respingerea nu este motivata…sau ma rog “motivatia” nu are relevanta dpdv legal ci doar moral. Cine decide daca o motivatie este valida sau nu asta nu stim si CC nu a facut deloc lumina aici.
N-am vrut sa ma lungesc in primul post dar… toate titlurile din ziare si chiar NN in persoana considera ca i s-a taiat sansa la postul de ministru. (Din pacate) eu nu vad nicaieri asta. Nimeni nu a rezolvat problema daca argumentele aduse de presedinte constituie sau nu o motivatie. In opinia mea hotararea CC nu-l obliga pe PM sa faca o alta numire cel puntin pana apare o detalire in acest sens.
February 8, 2008
Aurelian,
alunecam deja pe o panta sofistica de proportii. Trebuie sa presupunem ca cei 9 judecatori cand au spus ca presedintele nu are drept de veto s-au referit la necesitatea unei motivari – desi, repet, asta nu intra in definitia termenului de veto, care vorbeste doar de o blocare a unei decizii, nu de conditiile ei – doar pentru ca asa era veto-ul in cazul consulilor si tribunilor Romei antice… Scuza-ma, dar e trasa rau de par.
Luke,
nu. CCR a spus foarte clar ca presedintele trebuie sa motiveze respingerea; prin urmare nu exista doua cazuri. Presedintele ofera o motivare, daca ar fi fost dreptul premierului sa-i considere validitatea, atunci curtea i-ar fi lasat dreptul sa respinga motivele prezidentiale si, implicit, sa re-nominalizeze candidatul. In loc de asta, Curtea spune ca premierul e obligat sa vina cu alt candidat, cu alte cuvinte NU decide in chestiunea validitatii motivelor de respingere. In consecinta, motivele sunt la decizia presedintelui – deci nu exista posibilitatea de a stabili ca motivatia lui e invalida.
February 8, 2008
Doc, atunci de ce mai exista institutia prezidentiala, daca are doar atributii pur formale?? Care constitutie?? Aia interpreta zilnic de CC?! Si apropos… a fost referendum acu vreo 3-4 ani pt validarea constitutiei!
Si a trecut cu vreo 90%
February 8, 2008
Yankee,
citeste te rog discutia : eu am zis altceva; si anume ca exista o categorie de atributii ale inaltilor demnitari care sunt pur formale; simplul fapt ca in constitutie spune “X. face actiunea Y.” (de exemplu “presedintele numeste ministri”) nu inseamna automat ca X poate decide in astfel de cazuri. De la caz la caz, in functie de alte prevederi ale constitutiilor in cauza, decizia poate sa-i apartina in totalitate, in parte sau chiar deloc. E o realitate.
February 8, 2008
Doc,
Sa inteleg in interpretarea ta daca presedintele motiveaza cu “n-are sapca” atunci premieru trebuie sa numeasca pe altcineva? Si eu zic ca CC a dat un verdict incomplet, si aiurea care nu rezolva problema, dar nu pot sa cred ca “n-are sapca” poate fi acceptat ca motiv in viziunea lor. La fel cum zici si tu trebuiau sa reglementeze clar cine poate stabili daca motivatia e valida. justitia? Pana nu se face asta tot in intuneric suntem si presedintele si premieru se pot intoarce tot la CC chiar si in cazul lui NN.
February 8, 2008
Doc,
?Da, cred ca au luat decizia asta la modul sa impacam si pe unii si pe altii, e adevarat; dar ar fi avut posibilitatea sa ia o decizie mult mai “prezidentiala”. ?
Pai nu stiu daca … `parintele´ Constitutiei noastre vorbea despre regim semiprezidential atenuat, ori eu banuiesc ca acel `o singura data´ s-a dorit a fi atenuarea …
Ce-or mosmondi atat la motivatia aceea?!
February 8, 2008
Bbbb,
ce avem noi, mai ales dupa decizia asta a CCR, se numeste un regim semi-prezidential extenuat, nu atenuat…
Luke,
aici e o discutie fond-forma, din nou. Motivatia Curtii spune ca presedintele verifica, intre altele : “instruirea ?i aptitudinile pentru func?ia în domeniu”. In clipa in care presedintele da ca motivatie faptul ca un candidat nu are sapca, premierul poate sesiza Curtea considerand in mod just ca prezenta sau nu a respectivului obiect vestimentar nu are legatura cu instruirea si aptitudinile in domeniul Justitiei. Asta e un caz.
Dar daca presedintele se refera, de exemplu, la episodul din biografia dnei Nicolai, legat de cele doua persoane cu acelasi nume? E cu totul alt caz! Cu siguranta ca premierul nu mai poate sa spuna acelasi lucru, e evident ca un astfel de episod are legatura cu instruirea si aptitudinile pentru inalta demnitate de ministru al Justitiei, si CCR n-ar putea spune altceva. Sigur, premierul si presedintele pot in continuare sa nu fie de acord daca asta reprezinta un motiv valabil pentru respingerea candidaturii, dar aici Curtea Constitutionala nu mai poate interveni, pentru ca nu are astfel de atributii. Si atunci ramane sa stabilim cine decide in privinta motivatiei; cum am spus, de vreme ce premierul e obligat sa propuna alta persoana, e limpede ca presedintele o face… dar o singura data. How very silly.
February 8, 2008
Semi-ul este extenuat, da … prezidentialul nu pare.
85(2) zice ca `revoca si numeste´.Ma intreb daca si in cazul revocarii o fi capatat drept de veto presedintele (o singura data, desigur).
February 8, 2008
Mi-e si teama, parca vad ca daca ajunge si asta la CCR judecatorii o sa spuna ca premierul e obligat sa-l tina pe primul revocabil in guvern, dar il poate da afara pe altul…
February 8, 2008
February 8, 2008
E clar ca am exagerat cu exemplul. Din pacate din tot ce am citit eu si premieru, si NN, si tot PNL-ul la toate argumentele presedintelui au reactionat tocmai asa scaldand-o ca de fapt sunt falsuri sau ca nu e relevant. Eu nu spun decat ca asta trebuia sa rezolve CC, nu sa dea aiureala aia de decizie. Si nu spun ca CC trebuie sa decida daca episodul cu acea confuzie de nume sau “incidentul nepoata” reprezinta o motivare, clar ca nu e de competenta lor. CC trebuia sa reglementeze totusi ce institutie va rezolva problema…votul parlamentului? justitia? sau draq mai stie cine in democratia noastra originala. Cine determina granita intre exemplul absurd cu sapca si cel legat de confuzia de nume? Folosesti termeni precum “considerand in mod just “, “cu siguranta ca premierul nu mai poate”…din pacate premierul “a considerat just” si in cazul motivari presedintelui si totodata “a putut” si aici nu s-a rezolvat nimic.
Nu te contrazic cand spui ca “de vreme ce premierul e obligat sa propuna alta persoana, e limpede ca presedintele o face”, poate asta a fost intentia CC…
February 8, 2008
Doc,
emiterea unui decret prezidential (de numire) reprezinta un act de vointa si angajeaza respunderea semntarului. De aceea mi-e foarte greu sa-l privesc ca pe un act pur formal. La fel mi s-ar parea si daca dreptul premierului de a propune s-ar reduce la un act pur formal.
Dupa parerea mea “combinatia” propune-numeste, care in legislatia noastra apare in multe situatii, trebuie privit unitar, indiferent cine propune si cine numeste.
Cred ca putem face o analogie cu numirea premierului (impreuna cu guvernul) de catre parlament, la propunerea presedintelui. Parlamentul nu indeplineste un act pur formal numind automat premier orice propunere a presedintelui.
February 8, 2008
“Sigur, în cazul mini?trilor Curtea trebuie s? adauge la Constitu?ie, n-are de ales, dar m?car poate s-o fac? într-un mod coerent ?i logic.”
Doc,
eu as reveni la povestea cu adaugarea la Constitutie. Tu incerci sa identifici un principiu pe care s-ar baza decizia CCR (dreptul de apel al presedintelui), insa exista deja un principiu juridic foparte puternic ce se aplica in absolut orice document oficial – acela al importantei [scuze, am uitat termenul juridic]. Or daca am judeca in lumina importantei prerogativelor dobandite de presedinte [prin decizia CCR] ele sporesc in mod fundamental rolul presedintelui in relatia cu guvernul. Ceea ce inseamna ca – daca interpretarea CCR este corecta – acest drept al presedintelui de a respinge o nominalizare a unui membru al guvernului ar fi trebuit sa fie mentionat explicit de legea fundamentala. Imi pare rau ca suna ca un sofism [pentru ca este unul], dar asa stau lucrurile.
Legea fundamentala nu face acest lucru, asadar decizia Curtii nu se sustine.
February 8, 2008
Problema de fapt este ca acesta Constitutie nu este gandita sa functioneze in situatii conflictuale, ci doar daca Presedintele si Guvernul sunt in aceeasi tabara.
Exemplele sunt destule:
Presedintele numeste primul ministu, dar nu-l poate revoca. (Basescu l-ar fi dat afara pe Tariceanu la faza cu Patriciu, in ian 2007… Problem solved).
Parlamentul poate suspenda Presedintele, dar daca la Referendum acesta e reconfirmat, nu se dizolva. (Parlamentul pica in mai 2007… Alegeri. Problem solved).
Guvernul nu pica daca isi pierde majoritatea. (Cei drept, aici nu-i vina constitutiei, ci a agatarii parlamentarilor de scaun).
Si uite, de aia, CC-ul trebuie sa faca o Constitutie proasta functionala, pentru ca s-a apucat toata lumea sa-i intrebe.
Cred ca solutia ar fi sa facem un referendum si sa aderam la SUA… Il alegem pe Arnold guvernator, avem 4 deputati si 2 senatori si gata =))
February 8, 2008
Tipul ala, ceva analist la Antena 3, Radu Tudor : incepe sa ma exaspereze.
Nu-l luam putin la puricat?
February 9, 2008
Calif,
“emiterea unui decret prezidential (de numire) reprezinta un act de vointa si angajeaza respunderea semntarului. De aceea mi-e foarte greu sa-l privesc ca pe un act pur formal. La fel mi s-ar parea si daca dreptul premierului de a propune s-ar reduce la un act pur formal.”
Pai… tocmai! Daca presedintelui i se da dreptul neingradit sa respinga ministri propusi, atunci in efect el este cel care numeste (respingandu-i pe toti ceilalti) – iar contributia premierului a devenit un act pur formal…
“Dupa parerea mea “combinatia” propune-numeste, care in legislatia noastra apare in multe situatii, trebuie privit unitar, indiferent cine propune si cine numeste.”
Asta nu se poate, ar fi un principiu foarte ciudat, caci vorbim de cazuri si de numiri diferite. Un ministru nu poate fi numit la fel ca un secretar de primarie sau la fel ca un amiral sau la fel ca un judecator. Dar, daca vorbim doar de numirile facute de presedinte, putem merge la modul unitar pe filozofia “apelului” – de care vorbeam mai sus, presedintele poate apela la institutia care ii face propunerea; dar n-o poate obliga s-o schimbe.
“Cred ca putem face o analogie cu numirea premierului (impreuna cu guvernul) de catre parlament, la propunerea presedintelui. Parlamentul nu indeplineste un act pur formal numind automat premier orice propunere a presedintelui.”
Nu putem face o analogie, pentru ca vorbim de institutii diferite! Parlamentul are o anumita relatie cu guvernul, definita ca atare in constitutie; parlamentul ii acorda increderea, il controleaza, si in fata lui raspunde politic guvernul. Presedintele nu are atributiile astea. Nu putem face pur si simplu analogii, punand semnul egal acolo unde nu exista.
February 9, 2008
Dromichaetes,
“Doc,
eu as reveni la povestea cu adaugarea la Constitutie. Tu incerci sa identifici un principiu pe care s-ar baza decizia CCR (dreptul de apel al presedintelui), insa exista deja un principiu juridic foparte puternic ce se aplica in absolut orice document oficial – acela al importantei [scuze, am uitat termenul juridic]. Or daca am judeca in lumina importantei prerogativelor dobandite de presedinte [prin decizia CCR] ele sporesc in mod fundamental rolul presedintelui in relatia cu guvernul. Ceea ce inseamna ca – daca interpretarea CCR este corecta – acest drept al presedintelui de a respinge o nominalizare a unui membru al guvernului ar fi trebuit sa fie mentionat explicit de legea fundamentala. Imi pare rau ca suna ca un sofism [pentru ca este unul], dar asa stau lucrurile.
Legea fundamentala nu face acest lucru, asadar decizia Curtii nu se sustine.”
Nu sunt de acord cu acest rationament, in modul in care l-ai facut – pentru ca el pleaca de la o presupunere implicita: cand spui ca rolul presedintelui in relatia cu guvernul a sporit fundamental te bazezi implicit pe faptul ca presedintele de fapt n-ar fi avut pana acum un cuvant de spus in numirea ministrilor. Daca e s-o luam dupa cutuma, aceasta presupunere este in mod flagrant neconforma cu realitatea. Daca e s-o luam dupa litera constitutiei, n-avem cum – nu exista decat art. 85 – care nu spune ca presedintele ar fi obligat sa faca numirea. Daca e s-o luam dupa interpretarea constitutiei, … ei bine, chiar decizia asta face intepretarea constitutiei… Si cum am spus, nu e un caz simplu.
February 9, 2008
Doc,
imi pare rau, dar nu pot sa-ti dau dreptate de data asta. Eu ma refer la codificarea expresa [explicita] din textul de lege, nu la interpretare. Daca ar fi fost in intentia celor care au formulat constitutia sa dea presedintelui prerogative anume in privinta numirii [sau revocarii] ministrilor atunci ar fi mentionat acest lucru in mod expres in textul constitutiei [asa cum chiar tu arati prin exemplul promulgarii]. Nu au facut-o insa [si tocmai de asta avem o interpretare a Curtii].
Bineinteles ca putem muta discutia in planul modificarii constitutiei actuale. Si poate asa avem in sfarsit o discutie serioasa daca este bine sau nu este bine [daca este de dorit sau nu este de dorit] ca presedintele sa primeasca prerogative executive mai pronuntate. Povestea ca presedintele avea deja aceste prerogative este o poveste. Eu unul marturisesc ca nu stiam de aceste prerogative pana sa vina sa ma lumineze CCR cu decizia sa. Dar poate ca altii stiau ….
February 10, 2008
Pai, dromichaetes, tocmai asta e. Codificarea expresa spune ca premierul propune si presedintele numeste, deci are prerogative! Avem interpretare tocmai pentru ca, constitutia prevazand in litera ei un act colaborativ, trebuie sa fie interpretata atunci cand colaborarea aceasta lipseste.
February 10, 2008
Citez din “prietenul” Cristoiu:
“Dac? ne gândim c?, pentru a-i face pe plac lui Traian B?sescu, aceea?i Curte a declarat drept ilegal? o activitate de opt ani a unei institu?ii – CNSAS – decizia în cazul Noric?i Nicolai ne arat? pân? unde poate ajunge oportunismul românesc.”
Ma intreb daca il plateste asa de bine Felix sau o face de placere. Mi-e frica ca e vorba de a doua varianta.
February 11, 2008
@Mihai G: E o interpretare si asta. Fraza e facuta cu schepsis totusi. Observi ca zice “oportunismul romanesc” si nu oportunismul “curtii”.
February 11, 2008
Poate ca ar fi interesanta initierea unui proiect online de rescriere a Constitutiei, mergand pe mecanismele folosite in proiectele open source sau la realizarea Wikipedia …
February 12, 2008
[...] Pân? la urm?, a?a cum b?nuiam ?i eu al?turi de majoritatea celor care au votat aici, PNL a mers pe varianta cea mai sigur? : au evitat Parlamentul (strigând din r?sputeri c? CCR ne-a transformat într-o republic? preziden?ial?) – ?i au ales o remanere remaniere “simpl?” care s? treac? doar prin apostila preziden?ial?. Era limpede c? r?bufnirile alea de tip “gata, ie?im de la guvernare” fac parte din teatrul de partid obi?nuit, pentru c? ie?irea de la guvernare e în realitate ultimul lucru la care se gânde?te PNL. [...]
February 12, 2008
Radu,
e o idee foarte buna! Ar trebui sa luam la puricat si deciziile CCR care au stabilit o jurisprudenta aiurea. E drept ca pana la urma tot politicienii vor conduce procesul, dar ar fi oricum bine sa stabilim o constitutie model.
February 12, 2008
Deciziile CCR vor trebui obligatoriu luate in considerare intr-o astfel de initiativa (fie ea proiect voluntar sau al politicienilor). Va trebui de asemenea constituit un Review Board format din persoane cu solide cunostinte de legislatie si cu o anumita vizibilitate si credibilitate publica (gen Doc, Ionut, Mihai ..) pentru a asigura respectarea unor anumite standarde.
February 12, 2008
“Mi-e si teama, parca vad ca daca ajunge si asta la CCR judecatorii o sa spuna ca premierul e obligat sa-l tina pe primul revocabil in guvern, dar il poate da afara pe altul…”
Din ce in ce mai palpitant