Iată temă de studiu pentru colegii care se ocupă (şi) de modul în care comunică politicienii noştri. Un exemplu de text vag şi plin de afirmaţii de autoritate – adică afirmaţii pentru al căror adevăr nu avem decât cuvântul, “autoritatea” celui care le spune, căci sunt făcute astfel încât să nu poată fi probate independent. În paranteză am pus, sub formă de întrebări, informaţiile care lipsesc din text şi în lipsa cărora afirmaţiile nu au nicio greutate:
“Mi s-a intamplat in ultimele saptamani sa discut cu diversi deputati din PE [cine anume?] din cam toate grupurile politice despre Romania si am constatat ca cei mai multi nu stiu mai nimic decat ca e o tara care a intrat un Uniune acum un an. Cei cu care am vorbit eu erau cu totii OK cu acest lucru, credeau sincer ca Romania trebuia sa devina membra a UE. In acelasi timp ceea ce stiau cel mai mult [aici autoarea pare să contrazică ce spunea mai sus] era ceea ce se discutase la nivelul Comisiei Europene, sau ceea ce aflasera din ziarele din tarile lor, o imagine mai ales de stat in care justitia nu functioneaza, dar prin justitie intelegand exclusiv combaterea coruptiei. A fost interesant sa constat de fiecare data ca in realitate ei nu aveau informatii serioase [adică? aveau infomaţii greşite? exemple?] si de la sursa [cine anume e această "sursă"?] despre Romania si temele astea (cu foarte putine exceptii) preluand mai degraba ideile vanturate de presa[exemple?]. Cand am intrat in amanunte[care ar fi acestea?] au ramas pe ganduri si nu prea s-au simtit confortabil [au declarat asta, sau inconfortul s-a manifestat altfel?] cu standardele duble pe care le-au impus. [exemple?]”
(Renate Weber, europarlamentar PNL, “Suntem cei mai corupti?”)
Dacă am admite că se poate face dezbatere serioasă cu astfel de discursuri, am ajunge la o frumuseţe de dialog al surzilor. Nu de alta, dar toată lumea poate juca jocul acesta facil şi iresponsabil al afirmaţiilor fără acoperire. Exemplificând, şi eu am discutat cu nişte demnitari europeni care mi-au demonstrat că aveau informaţii foarte serioase în domeniu, nu ideile vânturate de dna Weber, şi când am intrat în detalii au rămas pe gânduri s-au arătat deranjaţi că sunt colegi de parlament european cu purtătoarea unor asemenea puncte de vedere.
Acestea fiind spuse, haide totuşi să vedem care sunt ideile vânturate de dna Weber, şi să facem câteva afirmaţii cât se poate de acoperite despre ele, acoperite chiar de textul publicat acolo. Hm… mă rog, e destul de greu să le identificăm precis, şi nu e doar lipsa de paragrafe în text ci şi acelaşi caracter vag al ideilor expuse. Cel mai aproape de o idee clară e exprimată astfel:
“Ce vreau sa spun este ca nu stiu daca noi suntem cei mai corupti.”
Bun, trecem peste faptul că cea mai clară idee este exprimată sub forma unui dubiu; tot ce afirmă acolo dna Weber e doar propria-i ignoranţă în această chestiune. Şi totuşi, din acelaşi articol dna Weber demonstrează că ştie unele lucruri despre subiect, lucruri care îi fac întrebarea de ruşine: corupţia e un fenomen extrem de greu dacă nu chiar imposibil de măsurat la modul obiectiv, asta din motive evidente (mă duc la fiecare demnitar şi-l întreb “Cât ai furat, mă, din banul public anul trecut?”); prin urmare este la fel de greu să faci comparaţie între diverse state. Cu alte cuvinte, dna Weber îşi face un argument dintr-o întrebare la care ştie bine că nu poate obţine un răspuns obiectiv. Tocmai din cauza acestei dificultăţi se foloseşte pentru măsurarea fenomenului ceva numit “percepţia corupţiei”, care reprezintă alt index, şi care are păcatele lui, de exemplu dă rateuri majore când e vorba de aceeaşi comparaţie între state.
Apoi, chiar dacă am putea afla fără dubiu că nu noi suntem cei mai corupţi din Europa, ce importanţă are asta? Capra vecinului ridicată la rang de ideologie politică : “nu-i bai c-a murit capra mea, că doar a vecinului o murit mai iute.” Nu văd nici un fel de ameliorare a problemei corupţiei prin faptul că în statul X. problema-i şi mai mare.
Or, revenind la ce spuneam mai sus, tentaţia corupţiei există şi în alte ţări, corupţie este şi în alte ţări, dacă asta cumva încălzeşte pe cineva; diferenţa sensibilă este cea dată de reacţia autorităţilor la acest fenomen. Asta se poate măsura, asta se poate compara faţă de alte state; se poate compara chiar şi cu ochiul liber. Şi, da, ar trebui să ştie dna Weber că stăm foarte prost. Din articol aflăm că există corupţie şi în alte părţi, pentru că, sub tirul acuzaţiilor de acest fel, au fost ditamai comisii europene forţate să-şi dea demisia. Preluând întrebarea de la Mihnea, poate dna Weber, bazându-se pe informaţii “serioase” şi “de la sursă”, să dea exemplu de guvern român care a făcut acelaşi lucru?
Există o idee vânturată în spaţiul nostru public care spune că toată chestiunea asta legată de corupţie a ajuns la un nivel de obsesie naţională lipsită de temei. O isterie care nu se domoleşte cu toţi paşii făcuţi în direcţia combaterii corupţiei, fiind întreţinută artificial pe plan intern din motive partizane, şi susţinută de UE, fie din neştiinţă, fie de-a dreptul din rea credinţă (“strategic”, ca să-l cităm pe dl Năstase, unul din marii promotori ai teoriei; sau “cu dublu standard” ca s-o cităm pe dna Weber). În realitate, corupţia continuă să fie o problemă gravă, vizibilă cu ochiul liber, pentru combaterea căreia s-au făcut, sub mandatul Monicăi Macovei şi la presiunea Uniunii Europene, primii paşi timizi dar reali (PSD “cosmetizase” doar treaba); paşi care, după plecarea ei din fruntea ministerului, sunt puşi serios în primejdie.
Iar dna Weber primeşte un bilet de papagal pentru viteza cu care a schimbat tabere şi discursuri perfect opuse. Căci dl Năstase, prin comparaţie, este în această privinţă perfect egal cu sine însuşi : susţinea cu tărie aceeaşi teorie a isteriei anti-corupţie şi acum patru ani. Pe atunci, inamicul principal şi ţinta preferată a liderului PSD era Coaliţia pentru Parlament Curat, coaliţie care insista, în numele combaterii corupţiei, să filtreze candidaţii propuşi de partide pentru parlament. Coaliţie din care făcea parte, ca membră în conducerea Fundaţiei pentru o Societatea Deschisă, dna Weber însăşi.
P.S. Viteza cu care fosta consilieră a preşedintelui Băsescu şi actualul europarlamentar PNL şi-a intrat în pielea de politician-papagal mai este demonstrată şi de pasajul acesta: “Pentru ca din leafa de demnitar nu ai cum sa acumulezi nimic. Credeti-ma!” Eh, dnă Weber, trebuie atunci că demnitarii au lefurile mai mici decât contribuabilii care le plătesc, contribuabili care, cumva-cumva, se descurcă. Doar n-o să le cereţi chiar lor să vă creadă, dacă ar sta altfel lucrurile, nu? Iar de contrazis vă contrazic colegii de demnitate publică, căci sunt o mulţime care reuşesc să acumuleze, şi să acumuleze colosal, zice-se, doar din lefurile lor de demnitari, sau din alte mijloace la fel de meschine, drepturi de autor pentru cărţi nescrise încă, moştenire de la săraca mătuşă etc. Minune mare. Sau corupţie certă…
January 28, 2008
Am citit si eu textul dnei Weber si n-am inteles mai nimic. Autoarea insasi pare sa isi asume schimbarea de pozitie fata de problema coruptiei institutionale din Romania (v. referirea la discutia cu fostul comisar pentru extindere). Singurele idei care razbat cat de cat din textul ala sunt: 1. la noi se vorbeste foarte mult despre coruptie, in timp ce in alte tari est-europene se vorbeste mai putin si 2. dna Weber nu tolereaza coruptia.
Morala este, probabil, urmatoarea: Monica Macovei, acolita putinianului Basescu, i-a intoxicat pe parlamentarii europeni si intretine o stare de isterie anticoruptie in tara, iar adevaratii luptatori anticoruptie, cei cu spirit democratic si fara tendinte de exagerare populista, de-abia reusesc sa repare din onoarea Romaniei.
January 28, 2008
Declaratia aiuritoare a doamnei Weber apare total ne-intamplator cu cateva zile inainte de raportul CE pe Justitie. Si care se pare ca va fi foarte critic (mult mai critic decat cel pentru Bulgaria!). In raport se specifica clar (citez o sursa) ca din iunie 2007 lupta anticoruptie a fost incetinita prin tot felul de mijloace, se incearca blocarea dosarelor de mare coruptie si Romania va fi clar avertizata ca va fi activata clauza de savgardare….
Altfel, cu tot respectul pentru o femeie, Renate Weber a nimerit exact in locul potrivit. In PNL… Si inca nu s-a inventat detergentul care sa o spele
January 28, 2008
Coali?ia pentru Parlament Curat
Asta e si tinta mea preferata, atata timp cat e mai opaca ca un serviciu secret. Din pacate, si am spus si atunci, tot ce reuseste aceasta coalitie e sa-si incalce propriile norme de evaluare. Asta nu ar fi nimic, poate as accepta o anumita flexibilitate ata timp cat as putea sti 2 lucruri:
- lista de ziaristi care se joaca de-a procuratura (realizeaza anchetele). Nu de alta dar de la anchetat pentru “coruptie, deturnare de fonduri, frauda” de catre organele de drept, se ajunge la acuzatii luate din anchete de presa (cred ca trebuie sa aruncam coduri penale la gunoi, sa impuscam procurorii si sa trimitem la sapa judecatorii – presa decide cine e vinovat si cine nu). De ce e interesanta lista: pentru ca dupa cum vedem toti zilnic, fiecare ziarist are preferetii lui si antipatiile lui. As vrea sa stiu daca e un echilibru in ceea ce priveste preferintele politice ale ziaristilor de investigatii care intocmesc dosarele.
- lista pers care decid pe baza dosarelor instrumentate de ziaristi.
Cat timp nici pe situl lor, nici in presa nu apar aceste date, consider acest demers ca fiind demagogic si as merge mai departe si as spune ca e o manipulare crasa.
January 29, 2008
Incredibil!
Cred cu tarie ca d-na Weber a fost spamuita si cineva a scris in locul ei!
Ca altfel si-ar da palme cand se uita seara in oglinda ca toti oamenii normali din tara asta si de pe planeta.
Sau poate s-o fi inscris la Milica in partid, doar asa sa o mai luam o data in barba.
Oricum, orshicata cerneala ar curge pe tema eu personal nu vad decat un singur lucru care ar trebui scris cu litere mari shi anume: CACAT.
January 29, 2008
[...] Episodul 3: Ca tot vine sezonul electoral, Jurnalista cu Vertebra Sanatoasa (sa stii ca si 'Ana' poate fi un nom de plume) incepe o serie despre uzina de publicitate electorala la nivel local si concluziile nationale aferente. Iulia Huiu critica postul Realitatea pentru ca exista iar Doc toaca marunt perceptia unei foste ONG-iste despre coruptie. Eduard Huidan inchide cazul pe tema recentului fiasco PC/Voiculescu. The End: Votul online a ajuns la 509 raspunsuri, din care 460 sunt complete. Joi se publica rezultatele. In cazul in care nu l-ati fraudat inca, va propun sa mai incercati. Pentru restul, votati, va asteapta Nicole Kidman la final sa va felicite. Zau. And we sang dirges in the dark [...]
January 29, 2008
Din pacate, incep sa vad si alte cauze ale stagnarii Romaniei in acesti 18 ani. De vina e si asa zisa Societate Civila. A facut lucrurile cu jumatate de masura.A fost dominata de orgolii si de partizanate politice. Nu a fost in stare sa se tina departe se politic. In mod normal, ar trebui sa sustina proiecte , si nu oameni sau partide.
- A gresit Tariceanu? Sa fie criticat si presat sa-si schimbe decizia. A facut ceva bun Tariceanu? Sa fie sprijinit.
- A facut ceva rau Basescu? Criticat si presat pina cedeaza. A facut ceva bun Basescu? Sprijinit.
Deci nu persoane tb sa sprijine Societatea Civila, ci proiecte.
O mare slabiciune a SC este ca nu e in stare sa duca lucrurile pina la capat. Marea dezamagire a venit si de la dnii Alistar si Parvulescu. Alistar se multumeste cu legi anticoruptie moi(“Sa fie o coruptie tolerabila”), iar Parvulescu cu un VU pe lista.
January 29, 2008
Din pacate, doamna Weber a incetat sa mai fie credibila pentru mine, care nu-mi pot explica schimbarea radicala a discursului sau (decat printr-o explicatie care nu o onoreaza), atat de radicala incat nu putea fi fundamentata decat de o schimbare vizibila, evidenta a starii de lucruri. Atat de vizibila incat sa o vad si eu, nu doar noii colegi de partid ai domniei sale.
January 29, 2008
Corbule, eu vad pe site-ul romaniacurata.ro atat lista de membri cat si metodologia. Unde e manipularea oare?
Treaba cu judecata este rasuflata rau, pe bune. Nu exista nici o lege in tara asta care sa ne interzica, mie si tie, sa ne dam parerea cu privire la activitatea oamenilor publici. Nu se dau sentinte nicaieri, nimeni nu intra la inchisoare, iar saracii avocati, procurori si judecatori nu raman fara paine. Moralitatea oamenilor politici nu este niciodata decisa in justitie.
January 29, 2008
In ce masura acesti politicieni isi concep singuri textele? modul in care se exprima e foarte rigid…chiar daca exprimarea ar vrea sa fie una personala
January 29, 2008
esti rau, Doc. Dar poti sa fii si mai rau: sa nu duci lista asta pana la capat si sa faci discriminari
January 29, 2008
Postez si aici textul pe care l-am postat pe Hotnews, poate si pentru ca am vazut niste consideratii interesante aici pe tema societatii civile si m-ar interesa anumite detalieri.
Am asistat siderata acum cateva saptamani la o interventie telefonica a d-nei Renate Weber la o emisiune pe Antena 3 la care era invitat dl. Chiuariu (proaspat demisionar din MJ). Opinia aproape elogioasa a d-nei Weber despre prestatia la minister a lui Chiuariu era ca acesta a dat dovada de mult curaj in a se lupta cu sistemul, singurul lucru in care sustine ca acesta s-ar fi pripit fiind modalitatea in care a incercat sa-l demita pe procurorul Tulus.
Dupa acea interventie a dansei, am considerat ca este doar o chestiune de timp pana cand “va fi bine asimilata” in clasa noastra politica actuala.
Cunosc destul de bine mediul asociativ romanesc (activez si lucrez in domeniu de vreo 10 ani) si imi este familiar acest tip de persoana, lider in organizatia lui si nu numai, mai degraba atasat de o dorinta de putere si influenta personala, decat de principii si de dorinta de a clarifica lumea in care traim, nu de a o complica si mai mult.
Spre comparatie, dl. Parvulescu a avut o conduita mult mai putin stridenta, desi presiunile la care a trebuit sa faca fata au fost si sunt mult mai mari (juristii politicieni masacrand legea votului uninominal in timp ce-i dadeau iluzia ca se negociaza, acuzele publice ale presedintelui Basescu) .
January 29, 2008
?i to?i trei – Pârvulescu, Alistar ?i Weber – au sãrit, cu arme, bagaje, bloguri ?i televiziuni, în aceea?i barcã, galbenã (poate se duce dupã submarinul Beatles-ilor!). De ce oare?
Sã cãutãm rãspunsul în zicerea doamnei despre starea lefegiilor demnitari care se hrãnesc din pache?elul de acasã (…la presedintie…nu doar n-am acumulat nimic., dar chiar am trait din ce aveam dinainte.)?
Vai de poporul care nu-?i hrãne?te demnitarii!
January 29, 2008
Andreia,
imi amintesc ca prin 2006 dna Weber ii reprosa public dnei Macovei forma defectuoasa a legii ANI pe motiv ca prevedea cercetarea doar a rudelor de gradul III nu si cele de gradul IV !! Ulterior, parlamentarii (dna Nicolai, de exemplu) cu acceptul si sustinerea lui Chiuariu au facut legea aia bucatele. Iar dna Weber n-a mai spus nimicuta. Faptul ca l-a aplaudat pe Chiuariu nu vine decat sa intareasca eligibilitatea pentru acest bilet.
Intr-adevar, dl Parvulescu are o conduita mult mai retinuta, declaratiile sale care pun probleme de coerenta si respect fata de adevar au legatura strict cu sistemul de vot.
Pymm,
daca ai alte cazuri, da-le. Peste multe cazuri am sarit eu insumi, ca se surmeneaza saraca pasare servind atatea biletele…
January 29, 2008
Consider ca madam Weber isi da masura propriei onestitati…
Daca imediat dupa 2004 credeam ca e vorba de o simpla gelozie profesionala, legata de gradul de credibilitate publica pe care reusise sa si-l impuna DOAMNA Monica Macovei, acum ma indoiesc puternic ca e vorba doar de atit. Starea de tulburare, de tip pre-revolutionar – indrasnesc sa zic, in care se afla societatea romaneasca, nu este compatibila cu afisarea si clamarea permanenta a doctrinei super-corectidunii juridice procedurale, atunci cind concepera acestor proceduri este la latitudinea celor direct interesati, de parca puscariile ar fi pline de oligarhi si politruci judecati si condamnati pe nedrept !
Acum se vede cit de nocive au fost cirtitele plasate, peste tot !, de bonomul nostru tatuc iliescu !
In madam Weber intrezaresc zimbetul, alunecind spre rinjet, lui iliescu !
January 29, 2008
Doc, chestia cu rudele de gradul patru era doar o ironie, d-na Weber este consecventa acelorasi idei, nu o sa-si bata singura cuie in talpa.
Relativ la declaratia reprodusa mai sus, asta se cheama ‘a vorbi discutii’. Pe onoarea mea.
January 29, 2008
@GEO
)
Sa ne intelegem .
- Lista de membrii (ONG-uri) care sustin actiunea e acolo, si sunt niste reprezentati ai Societatii civile de toata stima. Pe mine ma intereseaza cine sunt PERSOANELE din comisia care a decis ce candidati au trecut testul si ce candidati nu. Refuz sa cred ca s-au adunat pe stadion toti membrii acelor ONG-uri si au votat. Si afirmatia aceea pretioasa cum ca toti raspund juridic in grup, pe mine ma lasa rece, pentru ca eu nu sunt in masura sa ii trag la raspundere, si nici nu voi fi vreodata.
- Lista de ziaristi ma intereseaza, pentru ca daca pe ea sunt doar ziaristi gen Catalin Avramescu, TRU, fara sa fie si un Ciutacu si un Cristoiu nu e ok
Simpatiile ziaristilor tb sa acopere toata plaja de partide
De ce sunt ziaristii asa de importanti?? Pentru ca pct 2 al metodologiei spune : “2. Persoana aflata in ancheta coruptie, deturnare de fonduri, frauda, etc.;”. Insa cand privesti justificarile date celor 11 candidati care nu au trecut testul afli cu surprindere ca nu e vorba de anchete penale ci de ANCHETE DE PRESA.
January 29, 2008
Corbul,
discutia despre CPC este on-topic, sunt multe de spus despre proiect, desi nu sunt neaparat de acord cu ce spui. Dar, ce trebuie spus este ca orice repros valid adus CPC nu afecteaza cu absolut nimic punctul de vedere si biletul dat in acest articol. Dna Weber n-a fost bagata si tinuta cu forta in Coalitia aceea.
January 29, 2008
Biletul de papagal e meritat. Nu am avut nimic de comentat la decernarea “premiului”. Doamna si-a facut-o cu propriile manute
February 1, 2008
Doc – am avut o dezbatere cu doamna Weber, pe blogul ei, spre surprinderea mea o vreme mi-a raspuns. Dar pentru toti cei care ii citesc blogul si au ramas cu senzatia ca e “bine intentionata” – dau mai jos un copy-paste cu intrebarea mea care asteapta validarea pentru a aparea pe site-ul ei (vezi “Parerea ta asteapta sa fie OK” + faptul ca daca va uitati voi, comentariul meu nu este vizibil) – urmata de o intrebare “mai comoda” a cuiva la care doamna Weber a putut gasi o explicatie “convenabila”
S-a zis si cu speranta ca R. W. ar putea fi bine intentionata…..
# virgil spune: Parerea ta asteapta sa fie OK
ianuarie 31, 2008 la 9:22 am
vali plesca – nu, discursul e mult diferit, hai sa nu confundam lucrurile.
D-na Weber – aveam 14 ani la revolutie, nu suficienti ca sa inteleg sistemul judiciar dar suficienti ca sa imi imaginez ce se intampla. Nu stiam ca ati fost doar avocat; Dar chiar si in conditiile astea, ceea ce cred ca ar fi trebuit sa va revolte e unul din doua lucruri: sau ca legea e nedreapta si oameni complet nevinovati sunt condamnati pe baza ei – sau ca stiti oameni care o incalca si nu sunt condamnati din motive de “trafic de influenta” (ceea ce se intampla si astazi, nu?). Repet, problema pe vremea aceea nu cred ca a fost “un dublu standard”, ci faptul ca legea era doar pentru “catei”… chestie care s-a propagat, intr-o oarecare masura, pana in ziua de azi.
Revenind la cazul Melescanu – sa inteleg ca sustineti parerea domnului Mocuta:
http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicateianuarie2008/21ianuarie2008/tabid/577/Default.aspx
Acuma, e drept ca sunt inginer nu avocat – dar stiu sa citesc.
Uite ce zice curtea constitutionala: http://www.ccr.ro/decisions/pdf/ro/2007/D1133_07.pdf
“Curtea constat? c? textul constitu?ional citat instituie necondi?ionat dreptul Camerei Deputa?ilor, Senatului ?i Pre?edintelui României de a cere urm?rirea penal? a membrilor Guvernului pentru faptele s?vâr?ite în exerci?iul func?iei lor. În consecin??, atât cele dou? Camere ale Parlamentului, cât ?i Pre?edintele României au libertatea de a stabili, f?r? alt? reglementare exterioar?, aplicând direct Constitu?ia, modul de exercitare a acestui drept.””
Explicati-mi dumneavoastra, fara sa faultati logica, si fara sa uitati ca CCR (si nu domnul Mocuta) e instututia abilitata sa interpreteze constitutia – care dintre cele doua texte de lege au putere mai mare; si in consecinta, ce anume ii ofera unui ministru dreptul de a “trimite inapoi” (de 2 ori!!!) dosarul la presedentie.
Apoi, ati argumentat ca textul “dosarul cauzei” se refera la intreg probatorul procurorului… Oare, asa sa fie? Explicati-mi atunci cum se aplica aceasta lege in cazul in care camerele parlamentului ar da avizul, in urma unei anchete proprii – lucru posibil, conform aceleiasi legi! Ce acte, de la ce procurori, ar trebui sa trimita camerele la domnul Melescanu, pentru a fi siguri ca nu le vor fi trimise inapoi?
Vedeti doamna Weber, greseala dumneavoastra este ca presupuneti ca suntem sau prea prosti, sau prea ocupati pentru a citi legile. Da’ ne mai facem si noi timp, din cand in cand… asa, ca sa vedem cine ne minte si cine nu.
A propos de asta, oare domnul Basescu (ca l-ati mentionat), a fost informat de domnul Iliescu in privinta acuzatiilor care i se aduc, in dosarul Flota – sau de catre parchet? Ca tot vorbim de procedura, aici….
# Ionut spune:
ianuarie 31, 2008 la 2:48 pm
Doamna Weber,
in legatura cu “trimiterea dosarului cauzei” va dau urmatoarea situatie ipotetica: unul din cei 8 ministri (ori fost ministri) ridica urmatoarea incalcare a procedurii: “Dosarul cauzei nu a fost trimis de catre ministru procurorilor”. Judecatorul va intreba, probabil, procurorul de caz: “D-le procuror, acest dosar nu este cel pentru care ati cerut inceperea urmaririi penale?”. La care procurorul va raspunde: “Ba da.”.
Si acum intrebarea mea: de unde are procurorul dosarul cauzei respective, inclusiv cu actele premergatoare inceperii urmaririi penale?
Nu credeti ca intindem cam mult logica aici, doar pentru a fi in litera legii?
# Renate spune:
ianuarie 31, 2008 la 11:52 pm
Pt Ionut: Stiti ce inseamna dosarul cauzei? Acela care incepe cu copertile si toate probele care se administreaza – acte premergatoare si ce urmeaza se numeroteaza fila cu fila!! Si el se incheie cu hotararea judecatoreasca definitiva. Asta e ultima pagina. In exemplul pe care l-ati dat dvs nu vad nici o problema pentru ca in opinia mea nu e un viciu de procedura care sa duca la anularea unor dovezi administrate ulterior. Trimiterea dosarului cauzei la presedinte / parlament se doreste de fapt a oferi siguranta ca presedintele sau parl nu vor fi pusi in fata unei situatii in care sa fie misused. Un exemplu de scoala: sa zicem ca existe o sesizare ca un ministru a comis o crima. In dosarul pe care parchetul incepe sa-l intocmeasca exista dovada ca avem un cadavru, o declaratie a unui martor ca l-ar fi vazut pe ministru omorand. Dar si dovada incontestabila ca la acel moment ministrul era in afara tarii intr-o reuniune. Si nimeni nu ar cunoaste ce se afla in dosar decat procurorul. Ce-ar fi daca presedintelui i s-ar trimite copii doar dupa certficatul medico legal atestand victima si dupa depozitia martorului, dar nu si dupa dovada prezentata de cel incriminat? De buna credinta, un presednte ar da imediat avizul pentru inceperea urmaririi penale. Ce usor i s-ar putea reprosa dupa aceea ca a actionat usuratic. De aceea eu vad in trimiterea dosarului cauzei (deci a intregului dosar si nu doar a unor copii) garantia ca presedintele / parlamentul vor putea sa se pronunte in cunostinta de cauza. Nu ei stabilesc vinovatii, dar nici nu e normal ca astfel de avize sa fi date (de fapt sa ceara urmarirea penala) dupa ureche. Im opinia mea, solutia de baza ramane insa renuntarea la acest filtru care e o nefericita forma de imunitate.
February 3, 2008
Virgil,
am vazut dialogul. Dna Weber are un profil de politician listac autohton aproape de invidiat – de exemplul credinta nestramutata ca “te poate face din vorbe”, indiferenta nu doar fata de adevar ci si fata de aparenta lui. Uite, mai sus citesc prostii pe care le spune, cred, nu pentru ca e nu ar sti cum vine treaba, ci pentru ca nu ii pasa, si isi inchipuie ca discuta cu oameni care n-au habar. De pilda “exemplul de scoala”. Ar trebui sa stie ca protectia constitutionala e oferita doar pentru exercitarea mandatului de ministru; iar crima nu stiu sa fie in fisa postului ministerial…
February 3, 2008
pentru virgil
apoi am realizat asa ca iti raspund aici> discursul e acelasi in masura in care are acelasi scop – bagatelizarea fenomenului coruptiei, prin aruncarea in derizoriu, prin afirmatii de genul “toti sunt corupti”, “nu suntem cei mai corupti”, “chiar si comisia europeana are probleme cu coruptia” … “umbla unii cu coruptia in gura” etc
. apoi am asezat intrebarile esentiale ale lui doc. bineinteles, raspunsul nu exista.
a trebuit ceva ca sa imi dau seama ce cauta numele meu in postarea ta…
in alta ordine de idei, dialogul cu renate poate fi anulat din start. in prima faza am incercat sa postez comentariul lui doc pe blogul renatei. nu a vrut