Cine sunt aceştia şi ce rol au avut in dosarul “Flota”? Ilie Traian este fost consilier in Ministerul de Finanţe, pe vremea Guvernului Năstase. Misiunea lui a fost de a aduce dovezi care să-i incrimineze pe cei ce au iniţiat afacerea “Petromin – Klaveness”. In baza delegaţiei nr. 17 şi a solicitării Inspectoratului General al Poliţiei (scrisoarea nr. 150.177/2001) el a făcut investigaţii la “Petromin”, in perioada 14 ianuarie – 17 mai 2002. �n final, a prezentat o ” notă de constatare” de 150 de pagini, o construcţie stranie, privind derularea afacerii “Petromin � Klaveness”, care, după capul lui, s-ar fi făcut cu ncălcarea unor legi şi decrete de prin… 1975. Fără să vorbească de vreo pagubă, Ilie Traian a cerut conducerii executive, administrative şi acţionariatului CNM “Petromin” să analizeze dacă societatea se consideră prejudiciată cu următoarele sume: 157.783.131,9 dolari reprezentand diferenţe rămase nerecuperate pe calea amortizării sau din vanzarea celor 14 nave din contractul cu “Klaveness”; 966.992 dolari contravaloarea reparaţiilor la nava Băceşti; 500.000 dolari , sumă acordată drept credit firmei Petroklav, subsidiara Petromin- ului.

Numele lui Ion Filimon, apare, in calitate de autor, pe raportul de expertiză in care Traian Băsescu şi alţi 79 romani sunt făcuţi răspunzători pentru un aşa – zis prejudiciu de 324.704.215,8 dolari. In cursul unei ample investigaţii pe care am realizat-o in februarie – martie 2005, am demonstrat că Filimon şi-a arogat titulatura de “expert tehnic – maritim”, in contradicţie cu prevederile OG nr. 2/2000. Intre competenţa cerută de expertiza pe care trebuia să o execute şi competenţa sa reală (probată prin studiile făcute in Invăţămantul superior) există o totală discordanţă. In mod surprinzător, PNA şi-a Intemeiat rechizitoriul pe concluziile inscrise �n acest indoielnic raport.

In cadrul anchetei jurnalistice, am adus probe care contrazic declaraţia dată de Filimon, sub semnătură, că ar fi efectuat expertiza (care presupune studiul a 192 de volume cu 48.769 file) la sediul PNA din Bucureşti, in intervalul 31.01 – 15.03.2004, adică pe parcursul a 45 de zile. Relevant este pontajul de la Ceronav Constanţa, unde Filimon are locul de muncă. Acesta arată că, in aceeaşi perioadă, el a fost prezent la serviciu un număr de 21 de zile.

Pentru aşa zisa expertiză, Filimon a primit 170.280.000 lei, din care: 150.000.000 de lei – onorariu definitiv şi 20.280.000 lei – cheltuieli de deplasare. Decontul a fost aprobat de PNA a fost inaintat CNM Petromin, pentru plata integrală a onorariilor, cu adresa din 29.04.2004, semnată de procurorul şef de secţie Vasile Drăghici.

Mina Cornaciu, a semnat raportul, alături de Filimon, in calitate de expert contabil, avand partea ei din cele 320 milioane de lei, cat a costat deranjul. Corpul Experţilor şi Contabililor Autorizaţi din Romania a depus o notă, la Parchet, in care infirmă faptul că Mina Cornaciu ar fi fost expert in momentul in care s-a efectuat expertiza din dosarul Flota.

Cei trei “experţi” sunt doar pionii bine plătiţi ai acestui dosar politic, devenit celebru In Europa, a cărui ţintă este Traian Băsescu. In prima linie din spatele lor s-au aflat poliţişti şi procurori din PNA, care au regizat acţiunea tipic securistă. Nu au făcut-o de capul lor, ci la comandă politică. Toţi cei ce au fost parte a acestui mecanism al terorii , falşi experţi, poliţişti, procurori şi politicieni, trebuie să dea socoteală in faţa legii. Parchetul a inceput să-i ia la bani mărunţi pe Ion Filimon, Mina Cornaciu şi Ilie Traian. Urmează poliţiştii şi procurorii care au fabricat probe, au intimidat martorii, au şantajat, au incălcat legea şi au distrus viaţa a 80 de oameni.

In aceste conditii, de ce sa-l inlocuiesti.
Sau ok. Il inlocuiesti. Care iti sunt criteriile obiective? Ai avut de ales intre Serbanescu si Morar (au mai fost si alti candidati? A fost un anunt, o modalitate publica de a depune candidaturi, ceva?). Care au fost criteriile de evaluare? Cum a iesit activitatea sefului DNA, la acea evaluare? De ce – daca esti bine intentionat – ai cooptat la evaluarea DNA si a procurorului sef DNA si persoana care urma sa fie propusa in locul acestuia?

Citeste analiza judecatorului Cristi Danilet, si o sa vezi “nereguli” cat casa. Toata treaba e “transparenta”… singurul argument (pe o sutime valid) e ca “un om nou ar da o incredere mai mare in institutie” (nu e vorba de increderea cetateanului – aici DNA sta bine, conform sondajelor – ci de increderea politicienilor, si in special a parlamentului). Ori, chiar si acest argument a fost invalidat de ultimele decizii de “NUP” date de parlament – care se pare ca nu sunt prea impresionati de schimbarea sefului DNA (deci logic ar fi sa zicem ca nici macar ei nu cred ca actualul sef al DNA ar fi ‘cel care politizeaza institutia’).

ei, ei. Nu cred ca disputa este legata de permanentizarea lui Morar in fruntea DNA. Legea ii interzice mai mult de doua mandate, oricum.

Nu. Procedura de punere sub acuzare a presedintelui prevede explicit pentru care acuzatii presedintele poate fi tras la raspundere in cursul mandatului sau, si anume infractiunea de inalta tradare. Pe cale de consecinta, el nu poate fi tras la raspundere juridica pentru alte infractiuni, decat dupa incetarea mandatului sau. Pentru opinii exprimate in exercitiul mandatului sau, la fel ca in cazul parlamentarilor, imunitatea nu inceteaza odata cu mandatul; el nu poate fi tras la raspundere juridica in nici un fel.

“Constituția prevede selectarea judecătorilor și procurorilor de către CSM pentru depolitizarea/nepolitizarea anchetelor și proceselor, nicidecum pentru evitarea conflictului de interese.”

Nu. Nu scrie nicaieri in constitutie DE CE se prevede una sau alta. Conflictul de interese e oricum evident, asa cum ai remarcat chiar tu, la fel cum e imunitatea prezidentiala, asa cum am explicat mai sus. Nu trebuie decat sa punem 1 dupa 1 sa ne dam seama de ce o prevedere se leaga de cealalta.

In 2004 Daniel Morar era procuror in cadrul parchetului Cluj. In prima jumatate a anului 2008, Daniel Morar a fost si este sef al Departamentului National Anti-Coruptie. Propunerea de numire in functia de sef al (P)DNA a fost facuta, conform legii, de ministrul justitiei de la acea data, si avizata de CSM.

Doc, mai am trei întrebări despre funcții:
Morar era procuror și în 2004 și este procuror și în 2008.
1. Ce funcție avea Morar în 2004?
2. Ce funcție a avut Morar în prima jumătate a anului 2008?
3. Dacă funcțiile de la punctele 1 și 2 sunt diferite, cine a propus numirea lui în funcția în care s-a găsit în prima jumătate a anului 2008?

bine punctat ! Argumentul lui oarecare, in principiu, este corect! A pune o decizie juridica privind presedintele in mana unui numit al sau duce la un conflict de interese, tocmai de asta constitutia prevede imunitatea prezidentiala!

“Spui că trebuie să trebuie să prezint argumente că stenogramele erau false. Păi aici avem o răsturnare logică. Într-un stat de drept, cine face o afirmație trebuie să o și dovedească (scrie asta și în Codul Civil). Pentru a exemplifica absurditatea demonstrării de către mine că stenogramele sunt false, (…)”

Am sa te rog sa nu urmezi calea nefericita a colegului dromichaetes, si sa-mi atribui in mod fals afirmatii, caci am sa pun la fel de sec capat unui astfel de non-dialog. Nu am afirmat nicaieri ca tu trebuie sa demonstrezi ca “stenogramele erau false”. (in ghilimele, caci de fapt ne referim la autenticitatea celor spuse acolo)

Am spus doar ca veridicitatea continutului unor documente nu este exclusiv sarcina a parchetului (!); si ca asupra autenticitatii sau falsitatii poate aduce argumente oricine. Da, ai avea dreptate daca ai afirma ca sarcina de a aduce argumente revine celui care face afirmatia, mie in acest caz. Ei bine, iata-le : si Mitrea si Geoana s-au pronuntat (Mitrea cat se poate de explicit) in sensul autenticitatii convorbirilor de acolo. Alt argument este detaliul : ar fi fost greu sa fie inventate cu un asemenea grad de detaliu. Apoi acuratetea, tinand cont de dimensiunea lor ar fi fost nu greu ci aproape imposibil, daca ar fi fost inventate, sa evite lucruri demonstrabie a fi false (de exemplu prezenta in sedinte a cuiva care nu putea fi prezent) etc. Incearca tu sa inventezi vreme de cateva sute de pagini dialoguri intre politicieni, sa vezi cate lucruri se pot demonstra a fi neconforme cu realitatea! Apoi e reactia la aparitia lor e alt argument, cred ca vreo 2 sau 3 au spus ca sunt false intr-o prima faza; daca erau inventii ar fi trebuit s-o faca vehement si toata lumea, nu? Sunt tot atatea argumente pentru autenticitatea lor. Ai ceva care sa le pui impotriva?

“Apropo de politizarea procurorilor, revenind la casa din Mihăileanu, nu ți se pare conflict de interese ca Morar să se pronunțe cu privire la vinovăția/nevinovăția celui care i-a dat funcția? (…)”

Din nou, calitatea informatiilor tale lasa foarte mult de dorit, si spui lucruri false. In primavara lui 2005 Daniel Morar nu era inca in functie! Rezolutia de neincepere a urmaririi penale au pus-o subordonatii dlui Botos. Adica cel pe care il consilia dna Serbanescu, ca sa revenim putin la subiect. Daca in dosarul respectiv e o problema, el e un argument impotriva dnei Serbanescu, nu a dlui Morar.

“Se referă la numirea în funcție a procurorilor: avansarea ori retrogradarea procurorilor înseamnă o nouă funcție. (…)

Judecător sau procuror nu este o funcție, ci mai degrabă un statut, o calificare, o meserie, ca să mă exprim plastic (tot așa cum diploma de inginer nu înseamnă funcție sau post în sine) “

Procuror e un statut si o functie, pretinde o anumita calificare dar si un rol si exercitarea unor atributii. Or, conducerea unui parchet sau a unei instante este O ALTA functie, cu alt rol, cu alte atribute decat cea de procuror in cadrul unui parchet sau judecator la o instanta. Nu putem aplica constitutia pe baza de sofisme.